Paste integrale, beneficii la pachet

paste

Ce conțin pastele? De când pot fi introduse în alimentația copiiilor? Ce tipuri de paste sunt recomandate? Toate acestea sunt doar câteva întrebări la care vom oferi răspuns în acest articol. Dar să începem această incursiune făcând un scurt popas în timp, la locul și în momentul în care acest produs și-a făcut apariția.

De unde vin cu adevărat pastele?

În întreaga lume, pastele sunt considerate ca fiind originare din Italia. Ce-i drept, majoritatea sortimentelor, dar și rețetele cu paste chiar provin din această țară, însă, originea lor adevarată se află altundeva.

Pe de o parte, italienii sunt convinși că pastele au fost inventate în China și aduse în Italia de Marco Polo în secolul al XIII-lea. În jurnalul său, Marco Polo povestea că în provincia Quighai erau consumați tăiței pe care el i-a asemănat cu «lagana». Și aici povestea se complică pentru că dacă a făcut această comparație se presupune că era deja familiar cu noțiunea de paste.

Pe de altă parte, originea pastelor a fost stabilită în perioada etruscă, multe ustensile folosite în prepararea pastelor, dar și ilustrații privind etapele de gătire fiind descoperite de arheologi în multe dintre mormintele etrusce. Pastele au ajuns în Europa, mai exact în Franța, prin Caterina de Medici, soția regelui Henric al II-lea al Franței, perioadă în care astfel de preparate se regăseau exclusiv în meniul aristocraților, urmând apoi traseul spre Europa Centrală și Germania.

De asemenea, este cunoscut și faptul că în secolul al XII-lea, italienii învățau de la arabi (în special de la libanezi) metode de uscare a pastelor astfel încât acestea să reziste în timpul călătoriilor.

Începând cu secolul al XIX-lea, au apărut o mulțime de forme și rețete de paste proaspete, dar adevărata industrializare s-a produs în secolul XX, odată cu apariția primelor mașini de făcut paste.

Tipuri de paste

Pastele sunt de două tipuri: proaspete sau uscate, din faină albă sau integrală.
În ce privește forma acestora, există o multitudine de posibilități. Enumerăm doar câteva:

1. Spaghetti – acele paste clasice, lungi, uscate, cu diametru variabil, unele dintre cele mai folosite în întreaga lume;
2. Rotelle – paste scurte în formă de roți mici, în «spițele» cărora se pierd adesea legumele și sosul care le însoțesc;
3. Orecchiette – sunt tot paste scurte, cu formă asemănătoare unei urechi, folosite adesea în supe, salate și în combinații cu legume verzi (mazăre, broccoli, spanac);
4. Fusilli sau rotini – seamănă cu un șurub, pot fi și scurte și lungi și conferă o textură interesantă salatelor;
5. Macaroni – sunt paste cilindrice, goale în interior, seamănă cu pennele (acestea au striații și sunt tăiate pe diagonală) și ziti (ca niște tuburi lungi care înainte de preparare se rup) și se consumă în special cu brânzeturi;
6. Rigatoni – se prepară cu legume și diferite tipuri de sos și sunt ca niște tuburi goale, scurte și rotunde;
7. Fettuccine – sunt obținute prin rularea aluatului din care rezultă o foaie taiată în fâșii; seamănă cu niște panglici mai groase decât linguinele și mai subțiri decât tagliatellele;
8. Lasagna – atât de cunoscută și apreciată, este formată din foi drepte sau ondulate, care se așează în straturi, musai înmuiate înainte;
9. Farfalle – se mai numesc popular și fundițe;
10. Papardelle – tăiței plați, cu o lățime de aproximativ doi centimetri;

Câteva dintre sortimentele umplute:

1. Capelletti – au formă de pălărie;
2. Ravioli – pătrățele mai mari sau mai mici;
3. Tortellini – asemeni unor inele.

Pastele din faină albă sau integrale?

Recomandarea noastră clară este să alegeți pastele din făină integrală. Așa cum știm cu toții, făina albă înseamnă o procesare a bobului de grâu prin care se risipesc proteinele, mineralele, vitaminele. Nu doar că rămânem fără aceste substanțe nutritive, dar ne alegem în locul lor cu lipide.

Ce substanțe nutritive conțin pastele?

Pastele din faină integrală conțin carbohidrați complecși, seleniu, potasiu, magneziu și sunt o bună sursă de fier,  proteine vegetale, vitamina A, E, F și B. De asemenea, conținutul ridicat de fibre oferă organismului sațietate, iar faptul că rămânem la o singură porție (și nu două, ca în cazul pastelor albe) este din nou un avantaj – sistemul digestiv nu este agasat și va funcționa în parametri normali.

Nu puține au fost studiile care au demonstrat faptul că, în general, consumul de cereale integrale reduce riscul apariției bolilor cardiovasculare și a diabetului. În plus, consumatorii acestui tip de paste au un nivel normal de colesterol și tri-gliceride în sânge, cu o tensiune arterială bună și o greutate în limite normale.

Când pot introduce paste în alimentația copilului?

În mod normal, la vârsta de 8 luni, bebelușul poate primi paste, însă, într-o cantitate mică. Exista totuși medici pediatri, care recomandă introducerea produselor care conțin gluten abia la varsta de 1 an din cauza faptului că glutenul este unul dintre cei mai des întâlniți alergeni care provoacă boala celiacă sau, altfel spus, intoleranța la gluten.

De aceea, va recomandăm să discutați cu medicul pediatru curant înainte de introducerea oricărui aliment în dieta copilului și să respectați regula celor 4 zile.

Cum alegem pastele și cum le preparăm corect?

Atunci când alegeți pastele, ar fi bine să țineți cont de următoarele:
• Pentru copii, alegeți paste mici
• Să fie integrale.
• Să nu fie consumate în cantitate exagerată.
• Să verificăm ingredientele atunci când le cumpărăm.
• Să le fierbem doar al dente, altminteri ele se pot transforma în bombe calorice.
• Să le asociem cu legume precum broccoli, roșii, mazăre, fasole verde, spanac, ardei gras, dovlecel, dovleac, vinete, ciuperci, ceapă, verdeață, pește proaspăt slab, ou, fructe de mare, iar dacă optăm pentru un sos, acesta să fie cât mai sarac în grăsimi (de preferat sos de roșii cu busuioc și oregano, toate proaspete);
• Pastele pot fi consumate în lapte, supe sau ca fel de bază cu sosuri de legume.

Prepararea greșită a pastelor atrage după sine o creștere nejustificată a zaharului în sânge. De aceea, iată câteva trucuri pentru manevre corecte de gătire:

• 100 g de paste se fierb într-un litru de apă;
• Pastele fierte nu se clătesc cu apă rece pentru că își pierd gustul;
• Pastele se servesc imediat;
• Nu se adaugă niciun fel de ulei în apă la fiert pentru că, la final, pastele nu vor mai absorbi sosul și nu se vor mai îmbina aromele;
• Pastele nu se vor lipi dacă vor fi amestecate imediat ce au fost puse la fiert.

Dr. Spock, în cartea “Îngrijirea sugarului și a copilului”, unul dintre cei mai renumiți pediatri ai tuturor timpurilor, spunea că “o parte substanțială a dietei unui copil ar trebui să fie compusă din cereale integrale. Orezul nedecorticat, orzul, ovăzul, meiul, fideaua și pastele făcute din cereale integrale, precum și produsele de panificație făcute din făină integrală conțin carbohidrați complecși care produc sațietate, au o valoare nutrițională crescută și reprezintă o sursă excelentă de energie pentru copiii în plină creștere. Aceste alimente asigură de asemenea un aport crescut de proteine, fibre și vitamine importante.”

Consumul de paste integrale poate aduce un beneficiu în plus: ajută la o absorbție mai bună de calciu și fier, elemente esențiale unei bune dezvoltări a copilului.

Surse:
http://clubulbebelusilor.ro/articol/153/pastele.html
http://www.cristelageorgescu.ro/despre-diversificare-iii-cerealele/07/2011
http://www.windsor-communities.com/italian-tale5.php
http://www.babycentre.co.uk/a555828/feeding-your-vegetarian-baby
http://www.todayifoundout.com/index.php/2011/06/pasta-is-not-originally-from-italy/
http://www.fitday.com/fitness-articles/nutrition/healthy-eating/the-nutrition-of-whole-wheat-pasta.html
Revista Dr.Food, editia 2012

Foto: https://www.flickr.com/

Author: Oana M

Share This Post On