Intens folosită pe vremea bunicilor, în perioada de primăvară, la ciorbe, tocănite, chiar şi plăcinte, ştevia îşi pierde în mod nedrept din popularitate. Mai mult, datorită puternicei asemănări a denumirilor, este deseori confundată cu stevia, un îndulcitor natural. Ştevia este o plantă foarte răspândită în România, care crește în mod spontan primăvara, pe păşunile din zona de deal, munte, în grădinile bunicilor, alături de urzici, păpădie sau untişor.
În bucătărie, ştevia este folosită pentru gustul său acrişor, putând înlocui cu uşurinţă lămâia sau borşul. Dar, mai mult de atât, ștevia este folosită şi că plantă medicinală, pentru multiplele beneficii pe care le aduce sănătăţii.
Ce substanțe nutritive conțin funzele de ştevie și ce beneficii au?
Mai mult decât un gust deosebit în mâncăruri, ştevia este o sursă excelentă de vitamina A (esenţială pentru menţinerea sănătăţii ochilor), vitamina C (important stimul al sistemului imunitar), iar o porţie de mâncare sau salata de ştevie acoperă aproximativ 30% din necesarul zilnic de riboflavonoizi, dar şi tiamina, niacina, în cantităţi mai mici. Aceasta conţine cantităţi semnificative de fibre, minerale (fier, magneziu, potasiu, fosfor şi calciu) şi compuşi organici benefici: flavonoide (cu efecte antivirale, antialergice, antiinflamatorii, antitumorale) şi antocianine (care reduc frecventa cancerelor).
Frunzele de ştevie sunt folosite deseori în dietele de slăbire datorită numărului scăzut de calorii şi grăsimi. Ea poate fi folosită pentru reducerea inflamaţiilor tractului respirator, ca adjuvant în tratarea infecţiilor bacteriene, dar şi pentru efectul său diuretic. Ştevia este un ingredient folosit în unele tratamente naturiste împotriva cancerului.
Un studiu de laborator publicat în 2011 în Jurnalul Antiviral Research a arătat că unii dintre compuşii găsiţi în ştevie ar putea reduce răspândirea virusului herpetic de tip 1, însă sunt necesare studii adiţionale pentru a determina dacă şi cum poate fi folosită ca tratament în acest scop.
Care sunt riscuruile consumului de ştevie?
Ştevia, ca şi spanacul, conţine cantitâți însemnate de acid oxalic, care împiedică absorbția de fier și calciu. Consumul şteviei trebuie să fie unul prudent datorită calităţilor sale diuretice şi evitat de persoanele predispuse la a forma pietre la rinichi. S-a dovedit că 50% din acidul oxalic conținut în ştevie este eliminat prin fierberea într-un vas descoperit, acidul fiind eliminat și prin aburi.
Când introducem ştevia în alimentaţia bebeluşului?
Ştevia este o plantă acrişoară, datorită conţinutului mare de vitamina C, prin urmare este o legumă destul de acidă. Este indicat să fie oferit copiilor după ce stomacul lor este obişnuit să digere mâncare cu aciditate mai crescută. Gustul sau acrişor poate să nu fie acceptat cu uşurinţă de copii şi este posibil fi tolerat bine doar de cei mai măricei. Vă recomandăm să consultați medicul pediatru cu privire la momentul introducerii şteviei în alimentația copilului și să respectați regula celor 4 zile.
Cum alegem şi cum folosim ştevia?
Ştevia se găseşte în pieţe, grădini şi pe pajiști din zonele de deal şi munte. Alegeți frunze fără pete, verzi, curate, fragede. Frunzele se pot păstra proaspete în frigider pentru 2-3 zile. Pe timp de iarnă se pot păstra în congelator (după ce frunzele sunt opărite). Ștevia poate consuma în supe, sosuri, tocănite și omlete, având grijă să nu fie gătită în vase de fier sau aluminiu.
Surse:
https://www.organicfacts.net/health-benefits/herbs-and-spices/sorrel.html
http://www.webmd.com/vitamins-supplements/ingredientmono-718-sorrel.aspx?activeingredientid=718&activeingredientname=sorrel
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antocianina_6112
http://www.livestrong.com/article/416255-benefits-and-dangers-of-sorrel/
Sursa foto:
https://flic.kr/p/fGkgtY
