Sarcina și nașterea sunt poate cele mai impresionante evenimente din viața noastră. Înainte de a lua decizia de a avea un copil, cuplul ar trebui să discute despre rolurile pe care le vor avea, despre viața care-și va schimba cursul și mai ales despre asumarea tuturor acestora. Pentru că dincolo de iubirea în cuplu, un copil înseamnă prioritate, responsabilitate, disponibilitate. De la asigurarea nevoilor de bază la luptele cu dragoni sau dansul zânelor făcut în sufragerie.
În practică, însă, multe dintre noi sărim peste etapa discuțiilor sau ne confruntăm, după nașterea copilului, direct cu stări pe care n-am fi crezut că le vom avea. Se întâmplă adesea!
Pentru că înțelepții lumii spun că „poți însoți un pacient atât cât te-ai putut susține pe tine însuți”, încep prin a vă spune exemplul personal. Momentul nașterii băiatului meu, despre care am crezut că va fi o bucurie continuă, a adus cu sine și surprize neplăcute. Am experimentat o stare de anxietate, modificări hormonale greu de gestionat și o epuizare mentală.
Acum, la 42 de ani, mă consider o femeie complexă, în căutare permanentă de a fi în contact cu sufletul meu. Terapia Jungiană sau analitică pe care o practic are ca obiectiv atingerea potențialului maxim al fiecăruia din noi, autodescoperirea care ne permite să accesăm viața cu satisfacție. Dar să nu uităm viața înseamnă alegeri, iar maturizarea presupune și asumarea consecințelor care pot apărea.
Revenind la subiectul discuției noastre, despre partea organică a transformărilor prin care trecem voi lăsa medicii să ne lămurească. Noi ne vom ocupa de câteva metode prin care să gestionăm cu succes emoțiile apărute după nașterea copilului.
Părinților le trebuie răbdare și perseverență
Cel mai important, din punctul meu de vedere, este aspectul legat de disciplină și rigurozitate. Atât în relația cu bebelușul, cât și cu ceilalți membri ai familiei. Când spun disciplină mă refer la respectarea cu strictețe a unui program consecvent care să includă pentru mamă: momente de relaxare, o masă luată în tihnă, un somn odihnitor (pe cât posibil), o gură de oxigen, în general. Conturat încă din timpul sarcinii, acest program vă va pregăti emoțional pentru etapa premergătoare nașterii.
Aptitudinile părintelui sunt forțele călăuzitoare care-l ajută să-și însoțească copilul spre un viitor adult sănătos. Un părinte suficient de bun este cel care reușește să influențeze pozitiv dezvoltarea celui mic. Iar pentru toate acestea, este nevoie de răbdare și muncă constantă în creșterea copiilor.
Inteligența emoțională ajută în momente dificile
Informarea corectă și accesarea zonei de parenting, te vor ajuta să-ți descoperi bebelușul, dar și pe tine însăți. Să înțelegi fiecare nouă etapă a vieții așa cum vine, cu necunoscut, provocări și preocupări schimbate.
De reținut este faptul că în situații dificile cel puțin două aspecte îți sunt indispensabile: inteligența emoțională și capacitatea de a găsi soluții. În timp ce inteligența emoțională presupune conștientizarea, controlul și manifestarea emoțiilor, puterea de a găsi soluții ține de partea creativă. Creierul, s-a demonstrat de către neurobiologi, nu poate găsi soluții câtă vreme este concentrat exclusiv pe problemă.
Mențineți plin „rezervorul de iubire”
Pentru a reduce stările de anxietate sau stres, ar fi potrivit să ne asigurăm că ,,rezervorul de iubire” este plin. Așa cum scrie Gary Chapman în cartea sa „Cele 5 limbaje ale iubirii” pe care o recomand cu căldură tuturor cuplurilor. Marele expert matrimonial, cu o experiență în consilierea de cuplu de peste 30 de ani, Chapman detaliază despre: cuvintele de încurajare, timpul acordat, darurile, „serviciile” făcute celuilalt partener și mângâierile fizice. Toate acestea sunt gesturi de iubire indispensabile pentru a menține vie și puternică relația de cuplu.
Și, odată cu ea, orice dezechilibru ar apărea după nașterea copilului va fi mult mai ușor de rezolvat. Pentru că va fi gestionat împreună.
Nu pune presiune și nu grăbi lucrurile după nașterea copilului
Primele cercetări asupra dezvoltării intelectului copilului au fost realizate de J.Piaget care a demonstrat succesiunea a patru stadii:
1. Inteligența senzoriomotorie (0-2 ani)
2. Stadiul preoperațional (2-7/7 ani)
3. Stadiul operațiilor concrete (7/8 – 11/12 ani)
4. Stadiul operațiilor formale (11/12 – 18 ani sau niciodată)
Așadar, psihicul copilului se dezvoltă în primii ani din viață cu ajutorul senzorialității. La început sunt jocurile motrice. Ei descoperă și asociază diferite materiale și texturi cu obiectele pe care le explorează. De aceea, este important, după naștere, să nu pui presiune nici pe tine, nici pe cel mic. Nu are niciun sens să grăbești lucrurile, ci, din contră, o stare emoțională relaxată va transmite copilului un ritm de dezvoltare armonios.
A reuși ca părinte (în misiunea pe care o avem cu toții) va aduce, întotdeauna, binecuvântare, echilibru și bucurie în multe aspecte ale vieții. În relația cu copilul vostru, vă îndemn să fiți părinți suficient de buni și să-i iubiți necondiționat pentru că doar având relații autentice vă veți simți îmbogățiți sufletește.
În ce privește relația cu voi, vă invit să vă descoperiți pe sine și să vă conturați încrederea în propria persoană, în toate rolurile pe care le trăiți ca fiică, femeie, soție/parteneră, mamă.
Articol realizat de:
Alina Crasi (Ciucă)
Consilier Analist
Sunt psiholog practicant, cu o experiență de peste 7 ani și formare în psihologie analitică. Mi-am ales această profesie în acord cu vocația personală, fiind dintotdeauna interesată de aspectele umane ale existenței, de relațiile interumane.
Sursă foto: Simon Matzinger on Unsplash