Arahide – nuci sau leguminoase?

Deşi sunt folosite în alimentaţie precum nucile sau alunele, arahidele fac parte din famila leguminoaselor, alături de fasole, năut sau linte. Spre deosebire de nuci sau migdale, care cresc în copaci, arahidele se dezvoltă într-o păstaie, sub pământ.

În America de Sud se cultivau arahide de acum câteva mii de ani şi reprezentau un element esenţial în alimentaţia aztecilor. Între timp, exploratorii spanioli şi portughezi le-au dus în Africa, unde au devenit parte din tradiţia culinară a multor culturi, iar în prezent India, China, Nigeria, Indonezia şi Statele Unite ale Americii sunt cei mai mari producători de arahide. De fapt, în Statele Unite ale Americii untul de arahide a devenit un aliment popular acum aproape 100 de ani, fiind folosit de un medic din Missouri pentru pacienţii săi, ca un aliment bogat în proteine şi sărac în carbohidraţi.

Ce substanţe nutritive conţin arahidele și ce beneficii aduc sănătăţii?

Arahidele reprezintă o sursă excelentă de biotină (cunoscută şi ca vitamina B8 sau vitamina H) şi o foarte bună sursă de cupru. De asemenea, alunele sunt bogate în magneziu, niacină, molibden, folați, vitamina E, vitamina B1, fosfor, şi proteine.
Mai mult decât o gustare crocantă şi gustoasă, arahidele aduc beneficii multiple sănătăţii copiilor şi adulţilor. Fiind bogate în grăsimi mononesaturate şi o bună sursă de resveratrol, arahidele reprezintă un aliat de încredere pentru inimă, scăzând riscul afecţiunilor cardio-vasculare. Mai mult, deşi pare uimitor, arahidele aduc un aport de antioxidanţi mai mare decât unele fructe precum merele sau căpşunele.
Câteva dintre substanţele nutritive despre care se crede că ar avea efecte anti-cancerigene, precum acidul folic sau resveratrolul, se găsesc din plin în arahide, de aceea consumul de regulat este recomandat pentru prevenţia cancerului de colon. Un studiu publicat în World Journal of Gastroenterology a arătat că riscul de a devolta cancer de colon a fost cu 58% mai scăzut pentru femeile şi cu 27% mai mic pentru bărbaţii care au consumat arahide de cel puţin 2 ori pe săptămână.
De asemenea, un studiu apărut în Journal of Neurology, Neurosurgery and Psychiatry a demonstrat că un consum regulat de alimente bogate în niacină (vitamina B3) scade riscul de a dezvolta Alzheimer şi încetineşte declinul cognitiv. Mai mult de atât, se pare că arahidele consumate cu regularitate, de cel puţin 2 ori pe săptămână, ajută şi la menținerea unei greutăţi optime.

Când pot introduce arahide în alimentaţia copilului meu?

Studiile conduse din 2008 și până acum de către AAP (Academia Americană de Pediatrie) spun că arahidele pot fi introduse în alimentația copilului la fel ca orice alt aliment, nu mai devreme de 6 luni, respectându-se regulă celor 4 zile și numai după o discuție în prealabil cu medicul pediatru. De regulă, medicii recomandă introducerea arahidelor în alimentația copiilor fără istoric de alergii începând cu vârsta de 1 an.
La copii cu un istoric alergic declarat introducerea oricărui aliment posibil alergen se face cu o precauție deosebită. În cazul acestor copii, regulile generale de nutriție și diversificare trebuie adaptate și personalizate, iar introducerea alimentelor cu potenţial alergen crescut este recomandată după vârsta de 2 ani. Printre simptomele asociate alergiilor alimentare se numara: iritaţii, eczeme, mâncărimi ale pielii, umflarea buzelor şi a limbii, congestii nazale, ameţeli, dificultăţi de resiprare etc. Citiţi mai multe despre alergiile alimentare în articolul: Alergie sau intoleranță? şi adresaţi-vă unui specialist dacă suspectaţi că bebeluşul prezintă simptome asociate alergiei la arahide.
Amânarea pentru mult timp a introducerii arahidelor în alimentaţia copilului nu scade riscul dezoltarii unei alergii alimentare, din contră. Un studiu publicat în luna martie, 2015, în The New England Journal of Medicine a arătat că dintre acei copii care au mâncat pasta de arahide până la vârsta de 5 ani, doar 1.9% au dezvoltat o alergie la arahide, spre deosebire de 13,7% dintre cei care nu au mâncat arahide până la vârsta de 5 ani.
Pe lângă potențialul alergenic trebuie ținut cont de faptul că arahidele pun o mare problemă în ceea ce privește înghițirea lor. De aceea, pentru copii sub 3 ani, se recomandă oferirea lor sub formă de pastălapte sau mărunțite extrem de bine.

Cum aleg și cum îi ofer copilului arahide?

Citiţi întotdeauna etichetele alimentelor iar când cumpăraţi arahide vrac asiguraţi-vă că sunt proaspete şi au fost păstrate într-un mediu uscat şi răcoros. Aflatoxina este o substanţă cu risc cangerigen ridicat şi poate fi prezentă pe arahidele care nu au fost păstrate corespunztor, prin formarea mucegaiului. Arahidele pot fi prăjite timp d 15-20 de minute la temperarura scăzută (aproximativ 75 grade C), fără sare sau ulei, pentru a minimiza riscurile și a păstra în același timp uleiurile benefice.

Când cumpăraţi unt de arahide, asiguraţi-vă că nu are grăsmi hidrogenate sau zahăr adăugate, sau mai bine pregătiţi-l acasă. Untul de arahide poate fi întins pe o felie de pâine sau vafe, în smoothie-uri sau chiar în sosuri.

Surse:
http://www.peanut-institute.org/peanut-facts/
http://www.whfoods.com/genpage.php?tname=foodspice&dbid=101#descr
http://www.peanut-institute.org/resources/downloads/fft_v12i3.pdf
http://www.health.harvard.edu/blog/children-eat-peanuts-early-age-may-prevent-peanut-allergies-201502237751
http://www.nhs.uk/conditions/pregnancy-and-baby/pages/food-allergies-in-children.aspx#close

Sursa foto:
https://flic.kr/p/dsLYrM