Conserve de legume și fructe rezistente pe durata iernii

Toamna este sezonul în care pregătim pentru iarnă conserve de legume și fructe. Care sunt pașii prin care vom avea conserve rezistente? Și de ce e oare bine să fermentăm legumele? Întrebări pe care mi le-am pus la începutul carierei de “gospodină aspirantă” 🙂

Conform ultimelor recomandări internaționale valabile pentru perioada 2015-2020 pe care le puteți consulta aici, farfuria zilnică ar trebui să conțină pe cel puțin 3 sferturi din ea alimente de origine vegetală: legume, fructe, cereale.

Aceste alimente sunt cu adevărat benefice sănătății omului când sunt:

  • vii (neprocesate termic),
  • proaspete (se consumă cât mai repede de la momentul la care au fost culese),
  • integrale (neprocesate industrial, le utilizați cât mai aproape de starea lor naturală).

Primăvara și vara ne este ușor să consumăm alimentele în aceste condiții, însă, iarna lucrurile nu mai stau chiar așa. Sezonalitatea este un aspect de care e nevoie să ținem cont.

Dar veștile sunt bune. De-a lungul timpului, odată cu evoluția, omul s-a confruntat destul de des cu perioade în care mâncarea i-a lipsit. Așa că a devenit din ce în ce mai creativ și ingenios. Mai ales cu metodele de păstrare a mâncării în perioadele în care nu le putea culege sau cultiva.

Astfel, a început să își construiască beciuri, gropi sub pământ, ferite de căldura verii sau de umiditatea sezoanelor reci. Astfel, alimentele nu se stricau și nu înghețau.
Apoi omul a descoperit că uscarea, deshidratarea, afumarea, fermentarea sunt de asemenea metode bune de păstrare a alimentelor.

Odată cu trecerea timpului, în viața omului modern au apărut frigiderele și congelatoarele, obiecte de uz caznic nelipsite dintr-o casă. Prezența lor are atât beneficii, cât și dezavantaje. Poate unul dintre cele mai mari dezavantaje este acela că omul secolului XXI are acces la prea multă mâncare. Atât în casă, cât și înafara ei, la orice moment din zi și din noapte. Iar asta îl ademenește să mănânce mult mai mult și mai des decât ar avea nevoie uitând de pauzele alimentare atât de necesare. Acesta este, însă, un alt subiect pe care îl voi aborda în detaliu într-un articol viitor.

Întorcându-mă la metodele de păstrare a alimentelor, am să vă mai prezint în detaliu încă 2:

Secretele unor conserve de legume și fructe rezistente

Vara sau toamna, puteți pregăti diverse conserve de legume și fructe. Iată câțiva pași de urmat pentru o conservare de succes:

Pregătirea

– spălați temeinic legumele/fructele și eliminați părțile afectate;
– spălați borcanele și capacele (de preferat noi) în care veți conserva alimentele;
– porționați sau pregătiți după propriile rețete legumele sau fructele pe care le veți pune în conserve;
– sterilizați borcanele și capacele punându-le pe tava sau grătarul cuptorului la 80-100 de grade Celsius pentru 10-15 minute;
– scoateți borcanele din cuptor cu atenție pentru că vor fi fierbinți și umpleți-le cu alimentele pregătite;
– în cazul în care pregătiți conserve cu legumele și fructe, în forma lor ca atare, de exemplu mazăre sau comporturile de fructe, după ce le-ați pus în borcane, adăugați apă cât să le acopere.

Poate știm că în această apă putem pune sare în cazul legumelor sau zahăr în cazul fructelor. Nu este neapărat necesar! Sterilizarea înainte și după fiind 2 pași importanți pentru ca ceea ce punem în conserve să reziste peste o iarnă sau mai multe chiar.

– puneți capacele borcanelor și asigurați-vă că sunt foarte bine închise. Puteți verifica asta întorcând borcanele cu fundul în sus și observând eventuale scurgeri.

Pasteurizarea

Poate fi făcută în 2 feluri: pe aragaz sau la cuptor.
– într-o cratiță mai mare puneți un prosop de bucătărie, aranjați borcanele sigilate cu capacul în sus și umpleți-o cu apă până la 3/4 din înălțimea borcanelor;
– lăsați la foc mic dacă folosiți aragazul sau la 100-110 grade Celsius dacă folosiți cuptorul pănă când apa din jurul borcanelor clocotește. Apoi mențineți apa fierbând încă 30-40 de minute.

Dacă folosiți aragazul, puneți deasupra borcanelor un alt prosop. Dacă le puneți la cuptor, lăsați cratița descoperită pentru că în cuptor căldura este distribuită uniform.

– după cele 30-40 de minute de fierbere, opriți aragazul/cuptorul și lăsați-le în oală până se răcesc.
– odată răcite borcanele, scoteți-le din apă și uscați-le cu un prosop;
– etichetați fiecare borcan cu informații despre ce conține și data la care au fost pregătite. La acest pas puteți apela și la ajutorul copiilor care vă pot personaliza ingenios etichetele :).

Ultimul pas SECRET

– așezați borcanele, pe raftul din cămară, cu capacul în jos. Astfel, la nivelul capacului nu va mai fi aer, iar “răsuflarea” borcanelor este împiedicată.

Beneficiile fermentării legumelor

Fermentarea este o altă altenativă de a ne hrăni corpul când nu avem disponibile conserve cu legume și fructe. Fermentarea este procesul prin care are loc descompunerea substanțelor organice în urma acțiunii unor microorganisme.

Pe parcursul procesului de fermentare, proteinele complexe, carbohidrații și grăsimile din alimente sunt transformate. Practic sunt “sparte” în compuși simpli, mult mai ușor de digerat.

Alimentele fermentate au existat în toate civilizațiile încă de acum mii de ani în urmă. Eschimoșii obișnuiau să fermenteze timp de mai multe zile untura și carnea focilor pentru a o putea mânca într-o stare crudă. Mulțumită acțiunii enzimatice din timpul fermentării, acest tip de grăsime animală devine mai ușor digerabilă.

Civilizația mayașă fermenta boabele de cacao. În Europa se fermentează diverse legume precum varză, ardei, gogoșari, dovlecei sau lactatele sub formă de iaurt, brânză. În cultura asiatică avem kim chee, sosul de soia sau miso.

Sarea, oțetul  și zahărul sunt folosite cel mai adesea în preparea de conserve de legume și fructe. Încă odată, vă atragem atenția asupra cantităților folosite și vă recomandăm să le limitați la minim, dar și să lăsați alimentele fermentate cu sare în apă câteva ore înainte de consum.

Alte metode de păstrare a legumelor și frunctelor pe timpul sezonului rece la care puteți apela mai sunt uscarea, deshidratarea, congelarea sau liofilizarea despre care am scris în detaliu în trecut.

În final, vă reamintesc că orice proces termic, cald sau rece, la care sunt supuse alimentele va modifica culoarea, structura, textura și compoziția substanțelor nutritive.

De aceea, revenim la ideea de la început, în care recomandarea cea mai bună pentru a fi sănătoși este să consumați alimentele în starea lor naturală, neprocesate, proaspete și în sezonul în care sunt disponibile.

Photo by Monika Grabkowska on Unsplash