Surse de vitamina A în alimentația bebelușilor și copiilor

Vitamina A este o vitamină liposolubilă (solubilă în grăsimi) care pentru a fi eficient absorbită necesită prezenţa mineralelor şi grăsimilor. Poate fi stocată în corpul uman şi de aceea nu se impun doze zilnice. Este disponibilă în două variante: vitamina A ca atare numită retinol (prezentă doar în alimentele de origine animală) şi pro-vitamina A, cunoscută sub denumirea de beta-caroten (se găseşte în produsele vegetale, dar și în unele produse animale).

Surse de vitamina A

Beta-carotenul se găsește în cantități apreciabile în ardei gras, ceapa verde, morcovi, spanac, varză, roșii, caise, prune uscate, făină de grâu, mălai. Cum am precizat mai sus, ca o excepție, mai conțin caroten și unele alimente de origine animală, cum ar fi: gălbenușul de ou, ficatul, laptele și produsele lactate. Sub acțiunea enzimei denumită carotenază, la nivelul ficatului și intestinului subțire, carotenul se transformă în retinol.

În cartea Biblia Vitaminelor, Earl Mindell precizează că el consideră beta-carotenul drept forma preferabilă pentru vitamina A deoarece are un potenţial de toxicitate mai redus. În plus, beta-carotenul s-a dovedit a avea o acţiune preventivă împotriva anumitor forme de cancer, ajută la scăderea nivelului de colesterol şi reduce semnificativ riscul îmbolnăvirilor de inimă. 

Ce rol are vitamina A în organism?

  • mărește rezistența la infecții a cartilajelor, a mucoaselor și a pielii
  • menţine starea de sănătate a pielii, părului, dinţilor şi gingiilor
  • ajută la adaptarea vizuală; retinolul are un rol deosebit în buna funcționare a organelor vizuale, carența respectivă ducând la scăderea capacității de adaptare a ochilor la lumina difuză
  • ajută la dezvoltarea normală a scheletului și în stimularea creșterii
  • menţine sănătatea organelor interne (a ficatului, a tiroidei și a altor organe)
  • contribuie la reglarea somnului
  • contribuie la reglarea tensiunii arteriale
  • intervine in metabolismul proteinelor și al sărurilor minerale (indeosebi al calciuiui) al grăsimilor și glucidelor

Care sunt cantitățile recomandate?

  • Copii <3 ani: 400 micrograme pe zi
  • Copii 4-8 ani: 500 mcg
  • Copii 9-14 ani: 600 mcg
  • Adolescenți 14-18 ani: 800-900 mcg
  • Adulți >19 ani: 800-900 mcg
  • Femei însărcinate sau care alăptează: 900 – 1000 mcg
  • Femei care alăptează: 1000 – 1200 mcg

Care sunt sursele bogate în vitamina A?

Surse excelente de vitamina A:
– ulei de ficat de cod – 100gr conțin 30000mcg vitamina A (mult peste 100% din cantitatea zilnică necesară)
– ficat de miel – 100gr conțin 23500mcg vitamina A (mult peste 100% din cantitatea zilnică necesară)
– unt – 50gr conțin 40% din cantitatea zilnică necesară
gălbenuș de ou – 50gr conțin 30% din cantitatea zilnică necesară
– brânză – 100gr conțin 85% din cantitatea zilnică necesară
salată verde – 150gr conțin 200% din cantitatea zilnică necesară
– kale – 100gr kale gătită conțin 350% din cantitatea zilnică necesară
spanac – 100gr spanac gătit conțin 370% din cantitatea zilnică necesară
morcovi – 100gr conțin 370% din cantitatea zilnică necesară
cartof dulce – 150gr de cartof dulce gătit conțin 1400 mcg sau 450% din cantitatea zilnică necesară
dovleac – 130gr de dovleac gătit conțin 215% din cantitatea zilnică necesară
ardei gras – 100gr de ardei crud conțin 80% din cantitatea zilnică necesară
– pepene Cantaloupe – 100gr conțin 100% din cantitatea zilnică necesară
pătrunjel – 2 linguri conțin 12,8% din cantitatea zilnică necesară

Alte surse sunt: roșii, sparanghel, praz, țelină, busuioc, fasole verde, broccoli, mazăre, alte legume de culoare galbenă şi verde-închis, caise, pepene, grepfruit, fructe portocalii sau galbene (notă: intensitatea culorii galbene nu oferă informaţii asupra conţinutului de vitamina A), untură de peşte, pește gras (hering, anșoa, macrou), ficat, ouă, lapte integral și produse lactate nedegresate (smântână, unt).

Ce influențează asimilarea vitaminei A?

Eficiența vitaminei A sporește când este asociată cu vitaminele din complexul vitaminic B, cu vitaminele C, D, E și colina, precum și cu un aport corespunzator de calciu, fosfor și zinc. Deficitul de vitamina A poate determina pierderi de vitamina C. Vitamina A împiedică oxidarea vitaminei C.

Cum păstrăm alimentele bogate în vitamina A?

Vitamina A este relativ stabilă la expunerea la căldură și lumină, ca urmare nici gătitul și nici depozitarea nu afectează cantitatea sau disponibilitatea vitaminei A în produse alimentare. Deși nu este în general distrusă prin prepararea termică a alimentelor, vitamina A poate deveni inactivă în contactul cu fierul sau cuprul.

Surse (en):
http://whfoods.com/genpage.php?tname=nutrient&dbid=106
http://ods.od.nih.gov/factsheets/Vitamina-HealthProfessional/

Surse (ro):
http://www.tratamente-naturiste.ro/multivitamine-suplimente-naturale/retinol.htm
http://ro.scribd.com/doc/262279/Earl-Mindell-Biblia-vitaminelor

Sursă foto: http://flic.kr/p/6s7Ro

Author: Adina

Sunt mama unui băiețel poznaș și adepta a unui stil de viață sănătos și responsabil față de natură.

Share This Post On