Toate mămicile știu că laptele matern este cel mai bun pentru bebeluș. Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă în primele 6 luni și continuarea alăptării copilului cel puțin până la 2 ani. Totuși, din diverse motive, mai devreme sau mai târziu, nu mai este posibilă alăptarea și fiecare mămică se confruntă cu o problemă: ce ar putea să-i ofere bebelușului în locul laptelui matern? Lapte-formulă, lapte vegetal din nuci, semințe sau cereale, lapte de vacă sau de capră? Care ar fi cea mai potrivită alternativă astfel încât să-i asigur copilului necesarul de nutrienți?
Nu vorbim despre beneficiile sau dezavantajele unei variante față de alta, ci ne dorim să oferim o imagine a acestor alternative din punct de vedere al conținutului nutritiv pentru a vedea în ce măsură pot substitui laptele matern și ce alți nutrienți este bine să asigurăm prin alimentația solidă.
Ce conține laptele matern?
O prezentare a alternativelor nu poate începe decât prin a vedea ce conține laptele matern.
Ei bine, nu există o formulă. Au fost descoperite până în prezent mai mult de 200 de elemente constitutive în laptele de mamă. Ce se știe sigur este că cantitatea de nutrienți variază în funcție de momentul în care a început alăptarea, dieta mamei, momentul zilei, sezon, frecvență etc., compoziția laptelui schimbându-se în funcție de necesitățile copilului. De asemenea se știe că laptele matern conține toți nutrienții necesari, anticorpi și alți factori importanți pentru creștere și dezvoltare și că nu poate fi copiat.
Conform unui studiu din Marea Britanie, 100 ml de lapte matern matur conține 89,97g apă, 7,4g carbohidrați (în principal lactoză, factor de energie), 4,2g grăsimi, 1,3g proteine. Dintre acestea, grăsimile fluctuează cel mai mult, având un nivel redus la începutul alăptării.
Grăsimile sunt sursa principală de calorii din laptele matern, stau la baza determinării ratelor de creștere și sunt necesare pentru metabolizarea multor vitamine. De asemenea, grăsimile joacă un rol important în dezvoltarea celulelor nervoase. Proteinele asigură protecția împotriva patogenilor, pe lângă multe alte funcții. Conținutul scăzut de proteine, comparativ cu laptele de vacă, este datorat faptului că bebelușii cresc mai încet, aceasta fiind cantitatea necesară, adaptată ritmului de creștere al fiecărui copil. Dintre proteinele importante, laptele matern conține taurină, un aminoacid care are un rol important în dezvoltarea creierului și a ochilor, precum și lactoferină (pentru absorbția fierului) și bifidus (previne dezvoltarea bacteriilor stomacale dăunătoare).
Laptele matern matur conține vitamine și minerale care în general pot fi replicate în formulele de lapte. Conține fier, calciu, sodiu, fosfor, vitamina C, magneziu și cantități mici de zinc, vitamine B (inclusiv B12), vitaminele A, E, K și cupru. De asemenea, conține factori de creștere, anticorpi, precum și enzime pentru facilitarea digestiei (lipase fiind cea mai importantă). Vitamina D este în cantitate foarte scăzută, fiind necesară creșterea acesteia fie prin expunere la soare, fie prin suplimente.
Laptele-formulă
Laptele-formulă a fost creat și dezvoltat permanent astfel încât să corespundă cât mai mult conținutului laptelui matern. Codul de Marketing a Substituienților de Lapte Matern, promovat de Organizația Mondială a Sănătății și Unicef, este destul de clar în ceea ce privește elementele constitutive ale formulelor de lapte, producătorii neavând posibilitatea de a varia foarte mult.
Laptele-formulă are la bază proteine din laptele de vacă, lapte de capră sau soia pentru bebelușii care prezintă intoleranță la lactoză sau pentru bebelușii vegetarieni. De asemenea, au fost dezvoltate formule speciale pentru copiii cu alergii.
Cele trei minerale importante – calciu, fosfor și fier – sunt prezente în laptele-formulă în cantități mai mari decât în laptele matern din motiv că acestea sunt asimilate mai greu din laptele-formulă decât din laptele matern. De exemplu, fierul se asimilează în proporție de 50-75% din laptele matern și doar în proporție de 4% din laptele-formulă. Totodată, grăsimile din laptele-formulă sunt în cantitate mai mare, și provin fie din laptele de vacă, fie din surse vegetale (porumb, cocos, măsline etc). Având în vedere că conținutul de lactoză din laptele de vacă folosit pentru crearea formulei de lapte este semnificativ mai redus decât cel din laptele matern, cantitatea de lactoză este de asemenea suplimentată. Din cauza conținutul mare de cazeină din lapte de vacă, formula de lapte este mai greu de digerat, acest lucru fiind intens studiat de către producătorii de lapte-formulă. Deși conținutul de proteine din formulele de lapte este mai mare, acestea nu sunt în întregime asimilate de organism, spre deosebire de proteinele din laptele matern.
Totuși, studiile și cercetările efectuate până în prezent nu au reușit să găsească formula potrivită pentru copierea anticorpilor sau a enzimelor care facilitează digestia.
Laptele de vacă
Laptele de vacă nu este recomandat copiilor sub 1 an, având în vedere că are un conținut mare de proteine greu digerabile și un potențial alergen ridicat. După această vârstă, laptele de vacă poate asigura necesarul de calciu, vitaminele A și D.
Comparativ cu laptele matern, laptele de vacă are un conținut mai scăzut de fier și cupru. Studiile arată că bebelușii hrăniți cu lapte de vacă suferă de anemii severe comparativ cu bebelușii hrăniți cu lapte matern.
Laptele de vacă este mai nutritiv iarna și primăvara devreme, acesta schimbându-și conținutul nutritiv în funcție de nevoile puiului, întocmai ca laptele matern. Laptele de vacă este o sursă bună de proteine (cu un conținut de 8,26g per cană), precum și de minerale, în special calciu și seleniu. Totuși, nivelul cazeinei din laptele de vacă este foarte ridicat, fiind astfel foarte greu de digerat. Totodată, laptele de vacă are un nivel excesiv de ridicat de potasiu și sodiu care poate cauza probleme de sănătate copiilor.
Laptele de capră
Se spune despre laptele de capră că este cel mai apropiat de structura chimică a laptelui matern, fiind prima opțiune pentru bebeluși și copii în anumite țări. Ca și laptele matern, laptele de capră produce o reacție alcalină, spre deosebire de laptele de vacă care produce o reacție acidă, propice dezvoltării bacteriior. Are mai puțină lactoză și mai puțini alergeni decât laptele de vacă și este mai ușor de digerat.
O cană de lapte de capră conține 7,9g de grăsimi și 8,69g de proteine. Conținutul acestuia se schimbă în funcție de sezon (este mai nutritiv iarna sau primăvara devreme). Nivelul de cazeină este mai scăzut decât cel din laptele de vacă, fiind așadar mai ușor de digerat. Conținutul de proteine este mai ridicat față de cel din laptele matern, în timp ce cantitatea de fier și cupru este mai scăzută. Totuși, studiile arată că fierul din laptele de capră se metabolizează mult mai bine decât cel din laptele de vacă.
Față de laptele de vacă, laptele de capră conține valori mai mari de calciu (cu 13% mai mult), vitamina B6 (cu 25% mai mult), vitamina A (cu 47% mai mult), potasiu (cu 134% mai mult) și niancin (cu 300% mai mult). De asemenea, conținutul de cupru (cu 400% mai mult), seleniu și acizi grași esențiali este mai mare. Totuși, conține o cantitate mai mică de vitamina B12 și acid folic.
Laptele vegetal
Laptele vegetal poate constitui o alternativă pentru copii care au dezvoltat intoleranță la lactoză, diverse alergii precum și pentru copiii vegetarieni. Laptele vegetal poate fi preparat din cereale (soia, mei, orez) sau nuci și semințe (migdale, nuci, susan, cânepă). Dintre acestea, cel mai răspândit este laptele de soia (preparat în casă sau cumpărat), soia stând și la baza unei formule de lapte.
Laptele vegetal conține o serie de nutrienți care se regăsesc în laptele matern, dar prin combinarea mai multor tipuri s-ar putea asigura cei mai importanți nutrienți din laptele matern. Vitamina B12 și anticorpi nu se regăsesc în schimb în nicio variantă de lapte vegetal.
Laptele de soia este bogat în proteine, calciu, vitamina D, nu are colesterol (spre deosebire de laptele de vacă). Laptele de orez este mai bogat în carbohidrați, are conținut mai scăzut de proteine și conține calciu și fier. Migdalele sunt considerate unul dintre cele mai sănătoase alimente. Conțin calciu, antioxidanți, potasiu, magneziu și mangan. Laptele de susan este bogat în calciu, cupru, magneziu, fier, omega 6, vitaminele B și E.
Cum am procedat noi?
Atunci când alegem ce lapte să-i dăm copilului, nu există o regulă de aur. Copiii sunt diferiți, cu nevoi și evoluții diferite. Se poate spune că laptele de capră este cel mai potrivit, având o structură asemănătoare laptelui matern. Totuși, pentru copiii vegetarieni sau cei cu intoleranță la lactoză nu putem opta decât pentru laptele-formulă, creat artificial, sau laptele vegetal și acesta preferabil din mai multe surse. De asemenea, contează foarte mult momentul la care se face trecerea de la laptele matern la un alt tip de lapte. După 1 an, suntem mai relaxate în alegeri, prindem și mai mult curaj.
Pentru a înțelege însă cel mai bine nevoile copilului, este recomandat să vă sfătuiți cu medicul pediatru. De asemenea, o alimentație sănătoasă, echilibrată și diversificată poate asigura nutrienții de care copilul are nevoie pentru o dezvoltare armonioasă.
Dar voi, mămici care ați trecut deja prin asta, cum ați procedat?
Surse (EN):
http://www.parentingscience.com/calories-in-breast-milk.html
http://www.askdrsears.com/topics/breastfeeding/why-breast-best/nutrient-nutrient-why-breast-best
http://www.breastfeeding-mom.com/nutritional-composition-of-breast-milk.html
http://www.livestrong.com
http://infantnutritioncouncil.com/breastmilk-information/
http://www.askdrsears.com/topics/breastfeeding/why-breast-best/comparison-human-milk-and-formula
http://www.dairyforall.com
Sursă foto: http://flic.kr/p/bvKHt
