“Probabil are o intoleranță la proteina din lapte de vacă!”, a sunat scurt, sec și fără prea multă empatie diagnosticul fiului meu. Aparent nimic grav, una dintre bolile cu care se poate trăi bine și mult. Și totuși am rămas întrebându-mă ce este de fapt o intoleranță? “O alergie” a venit răspunsul grăbit împreună cu o hârtie pe care era trecut regimul ce trebuia urmat.
În timp aveam să aflu că intoleranța nu este o alergie, că manifestările sunt dintre cele mai diverse și că da, cu o intoleranță și chiar o alergie se poate trăi bine și mult dar că pentru asta trebuie să ții cont de mai mult decât un regim alimentar strict.
7% dintre adulți și copii dezvoltă alergii alimentare. Și 40% din populație poate suferi la un moment dat al vieții de o formă de intoleranță alimentară.
Alergiile și intoleranțele alimentare sunt una dintre cele mai subdiagnosticate afecțiuni de către medici în timp ce pacienții o supradiagnostichează. Și așa cum se întâmplă de multe ori, adevărul este undeva la mijloc. În cadrul unui studiu efectuat pe copii ai căror părinți îi suspectau de intoleranțe sau alergii alimentare numai 39% s-au confirmat științific.
Diagnosticarea unei alergii sau intoleranțe alimentare presupune o foarte bună colaborare între medic și pacient și o atentă observare a tuturor manifestărilor apărute pentru a putea oferi un tablou complet al maniferstărilor.
Ce este alergia alimentară?
Alergia este o reacție neașteptată și extremă a organismului la un factor exterior. Corpul persoanelor alergice va produce, în contact cu substanța la care este sensibil, anticorpi sub formă de imunoglobulină E (IgE) și histamină. Practic sistemul imunitar identifică, în mod eronat, o substanță ca fiind potențial periculoasă deși ea nu este. Alergiile se manifestă, în general:
– pe piele
– la nivel intestinal
– la nivelul căilor respiratorii
Cantitatea de substanță care provoacă o alergie poate fi extrem de mică, iar reacția corpului una foarte vehementă. O bună ilustrare se rezumă la anunțul “Poate conține urme de…” iar aceste urme pot duce la reacții dintre cele mai periculoase.
Care este cauza alergiilor alimentare?
Cauza apariției alergiilor alimentare la copii este în acest moment încă necunoscută. Există câteva teorii care văd drept cauze ale declanșării alergiilor factori precum următoarele:
– mâncarea modificată genetic pe care atât copiii cât și viitoarele mame o consumă
– administrarea de substanțe medicamentoase femeilor insărcinate, copiilor dar și animalelor oferite spre consum
– păstrarea unei igiene prea stricte. Deși sună paradoxal, o curățenie prea strictă în casa în care locuim duce la sensibilizarea organismului și a sistemului imunitar favorizând apariția unor reacții alergice.
– vaccinarea, văzută în cadrul acestor studii ca un atac asupra sistemului imunitar
– consumul de alimente cu înalt potențial alergen în timpul sarcinii
– ereditatea
Cum se manifestă o alergie alimentară?
În contact cu o substanță din mâncarea ingerată corpul “se apără” și o poate face sub diverse forme. În unele cazuri reacția apare imediat, este vehementă și impune măsuri imediate ca în cazul sufocărilor sau șocului anafilactic. De cele mai multe ori însă alergiile alimentare apar la aproximativ 2 ore de la ingerarea substanței care o declanșează și se manifestă prin:
– apariția unor erupții pe piele, “blânde”
– respirația îngreunată fară o cauză determinată de o afecțiune pulmonară
– dureri abdominale
– diaree
– balonare
– nas înfundat
– secreții nazale abundente
– greață
– șoc anafilactic
În cazul unor alergii reacțiile sunt de cele mai multe ori acute.
Multitudinea de simptome și în același timp posibilitatea ca ele să coincidă cu alte afecțiuni ne face să înțelegem de ce o alergie alimentară este așa greu de diagnosticat.
Și pe de altă parte putem înțelege mai bine de ce e bine să ținem cont de regula celor 4 zile atunci când introducem un aliment nou. E mai ușor să urmărim copilul când numărul de alimente introduse este mic și să identificăm astfel o eventuală alergie alimentară.
Cum prevenim și tratăm o alergie alimentară?
Până în momentul de față singurul tratament eficient de prevenire și tratare este evitarea alimentului care declanșează alergia. Nici tratamentele de desensibilizare, nici ingerarea de probiotice nu au dat rezultate concrete. Așadar identificarea alimentului declanșator și evitarea lui sunt cheia.
Colaborarea strânsă cu medicul care tratează copilul și o observare atentă a tuturor manifestărilor conduc la un diagnostic corect și o îmbunătățire a calității vieții.
În cazul în care alergia alimentară se manifestă extrem de violent și riscă să pună viața pacientului în pericol atunci se vor lua măsuri suplimentare pentru a calma o astfel de reacție.
Ce este intoleranța alimentară?
Intoleranța alimentară este o reacție negativă ce apare de obicei la nivelul intestinal când o persoană e sensibilă la o anumită substanță pe care o ingerează. Spre deosebire de alergie, intoleranța nu provoacă o reacție neașteptată și vehementă. În plus, în cazul intoleranțelor, corpul nu secretă histamină și nici IgE specifice reacțiilor alergice. Intoleranța față de un anumit aliment se manifestă de cele mai multe ori dacă respectivul aliment este consumat în cantitate mai mare.
Intoleranța alimentară poate da reacții:
– cutanate
– gastro – intestinale
– la nivel neurologic/comportamentale
Care este cauza intoleranțelor alimentare?
Intoleranțele alimentare sunt cauzate de imposibilitatea corpului de a produce o anumită substanță sau de a înlesni un anumit proces chimic necesar digestiei unei anumite componente alimentare. De asemenea intoleranța poate fi dobândită genetic așa cum se întâmplă în cazul malabsorbției fructozei.
Există cazuri de intoleranță alimentară care a apărut în urma unor operații invazive și de mare risc. În aceste cazuri apariția intoleranței alimentare este pusă pe seama unui dezechilibru produs ca urmare a intervenției.
Cum se manifestă intoleranța alimentară?
Intoleranța alimentară se manifestă, de cele mai multe ori, similar unei boli cronice. Nu are episoade acute, iar simptomele nu apar imediat după consumul alimentului ce o determină făcând astfel diagnosticarea mult mai complicată. Totuși printre cele mai des întâlnite manifestări se numără:
– sindromul colonului iritabil
– eczeme
– astm fără o cauză alergică declarată
– rinite prelungite și fără o componentă pulmonară sau infecțioasă dovedită
– constipație cronică
– migrene
– dispepsie
– esofagită eozinofilică
– tulburări comportamentale (în special la copii)
Cum prevenim și tratăm intoleranța alimentară?
În primul rând trebuie identificat alimentul la care există această intoleranță și apoi el trebuie eliminat din alimentație. Treptat poate fi reintrodus, în cantități mici în timp ce se urmăresc foarte atent reacțiile organismului.
Cauzele declanșării intoleranței și alergiei alimentare nu sunt încă pe deplin cunoscute. Cercetările efectuate până în acest moment arată însă că alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni, începerea diversificării în jurul aceleiași vârste și respectarea regulii celor 4 zile, scad considerabil riscul apariției intoleranțelor și alergiilor alimentare.
Surse (en):
http://www.askdrsears.com/topics/parenting/feeding-infants-toddlers/food-allergies/what-are-food-allergies
http://www.askdrsears.com/topics/parenting/feeding-infants-toddlers/food-allergies/preventing-food-allergies
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmedhealth/PMH0001820/
http://www.allergicchild.com/causes_food_allergy.html
http://allergymedicaluk.com/conditions/food-intolerance.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Food_intolerance
Sursă foto: http://flic.kr/p/618sty