Cimbru, cel mai eficient remediu antimicrobian

Cimbrul (Thymus vulgaris) este o plantă perenă din familia Lamiaceae, utilizată pretutindeni atât ca mirodenie în mâncăruri cât și în scopuri medicinale.

Cimbrul își are originile în Asia și pe țărmurile europene ale Mării Mediterane, fiind intens cultivat și în nordul Americii. Planta crește până la 50 de cm, iar frunzele sale sunt netede, în formă eliptică și au un miros specific, iar florile sale sunt mici și au o culoare albă sau roz pal.

Proprietățile ei aromatice erau cunoscute îndeosebi civilizațiilor antice – vechii egipteni foloseau cimbrul pentru îmbălsămarea faraonilor și, la fel ca și grecii sau etruscii, îl ardeau pe altarele zeilor. Planta era apreciată pentru parfumul ei și de către romani, fiind nelipsită din produsele cosmetice sau din apa de baie. De asemenea, cimbrul a fost asociat cu actele de curaj până în Evul Mediu, când femeile le ofereau soldaților întorși de la luptă eșarfe cu albine brodate, peste care așezau crenguțe de cimbru.

Ce substanţe nutritive conţine cimbrul și ce beneficii aduce?

Cimbrul este o sursă excelentă de vitamina K, fier și mangan și o sursă bună de calciu și fibre.

Thymol, uleiul volatil principal din cimbru, are puternice proprietăți antiseptice, fiind eficient în tratarea infecțiilor bacteriene, fungicide și virale. Studii recente au arătat că thymolul stimulează regenerarea celulelor și ajută la asimilarea grăsimilor sănătoase, grăsimi ce se descompun rapid în organism și furnizează energia necesară.

Cimbrul intră în compoziția ceaiurilor destinate tratării unor probleme digestive ca: dispepsiile, enterocolitele și balonările, precum și în combaterea paraziților intestinali. În aplicarea acestor tratamente se poate asocia cu menta, mușețelul și rozmarinul.

Cimbrul mai conține și o seamă de flavonoizi responsabili pentru potențialul antioxidant al plantei. Triptofan, un aminoacid ce se regăsește în cantități moderate în plantă, este utilizat pentru sinteza vitaminei B3 și a producției de serotonină („hormonul fericirii”) și nu poate fi sintetizat de către organism în mod natural.

Când pot introduce cimbrul în alimentaţia copilului meu?

În mod obişnuit, unele mirodeniile se introduc în alimentaţia copiilor în jurul vârstei de 6 luni, altele după 7 luni. La fel ca în cazul oricărui aliment nou pe care i-l oferiți celui mic, este recomandat să consultați înainte medicul pediatru și să urmați regula celor 4 zile.

Cum aleg și cum prepar cimbrul?

Cimbrul crește cel mai bine în zonele calde, însorite, unde să aibă parte de cât mai puțină umezeală și este o plantă rezistentă la secete, dar și la ploi abundente. Cimbrul poate fi cultivat pe aproape orice tip de sol, cu condiția să fie bine aprovizionat cu elemente nutritive, existând soiuri care cresc chiar și în zonele muntoase și rezistă la frig.

Cimbrul se găsește în magazine atât uscat, cât și proaspăt și este una dintre puținele plante aromatice care-și păstrează proprietățile și după uscare. Proaspăt, nu rezistă mai mult de o săptămână, indiferent de metoda de depozitare.

În preparatele culinare, cimbrul se folosește în cantități mici, deoarece aroma sa puternică poate acoperi gustul celorlalte ingrediente. Pentru că cimbrul își eliberează aroma prin fierbere, se adaugă o crenguță întreagă în mâncare – mai ales atunci când este proaspăt – și se scoate după atingerea punctului de fierbere.

Fiind un stimulent digestiv, cimbrul se adaugă cel mai adesea preparatelor din carne. Se folosește, de asemenea în mâncărurile de varză, fasole, cartofi sau ciuperci. Este un excelent ingredient în sosurile pentru paste și dă o aromă aparte supelor. În țările arabe, îl regăsim în special în sosurile picante, iar în Franța este nelipsit din celebra combinație de plante aromatice „ierburi de Provence”.

Surse (en):
http://en.wikipedia.org/wiki/Thyme
http://whfoods.com/genpage.php?tname=foodspice&dbid=77
http://www.livestrong.com/search/?mode=standard&search=thyme

Sursă foto: http://flic.kr/p/3dMiiW