Care sunt grăsimile bune pentru copilul tău?

Am văzut în articolul Dați copiilor grăsimi sănătoase că pentru o bună funcționare și dezvoltare a organismului este nevoie de o anumită cantitate de grăsime. Întrebările care apar sunt dacă orice aliment care conține grăsime este potrivit pentru un copil? Și dacă toate grăsimile sunt la fel?

Grăsimile sunt de mai multe feluri și nu toate fac bine.

Grăsimile nesaturate sunt de două tipuri: polinesaturate și mononesaturate. În dieta zilnică se recomandă ca ele să aibă cea mai mare pondere din cantitatea totală de grăsimi consumate. Ambele ajută la reglarea tensiunii arteriale și la o bună dezvoltare a întregului organism, în special a creierului dar și a celorlalte organe.

Zilnic un procent între 25% și 30% din calorii este bine să provină din grăsimi. Din acest procent cât mai multe să fie din categoria celor nesaturate.

Cele mai bogate surse de grăsimi nesaturate sunt:

  • laptele matern
  • semințele de in
  • somonul
  • tonul
  • heringul
  • avocado 
  • măsline
  • semințe de dovleac
  • semințe de floarea soarelui
  • migdale
  • alune de pădure
  • năut

Grăsimile nesaturate sunt indispensabile unei vieți sănătoase și trebuie introduse în dieta copiilor începând cu vârsta de șase luni. În primul an de viață creierul unui copil își dublează volumul iar pentru asta are nevoie de grăsimi sănătoase.

Unii medici le sfătuiesc pe mamele care alăptează să crească cantitatea de grăsimi nesaturate consumată pentru a asigura copilului dar și sieși cantitatea necesară. Pentru cei care au început deja diversificarea fructul de avocado, uleiul de măsline, tonul, păstrăvul, heringul și somonul sunt surse foarte bune de grăsimi nesaturate.

Grăsimile saturate se găsesc în special în produsele de origine animală dar și în nucile de cocos și uleiul presat din ele precum și în uleiul de palmier. Grăsimile saturate ajută la transportul calciului, sistemul imunitar beneficiază de acizii grași proveniți. Sunt absolut indispensabile dezvoltării creierului.

Surse sănătoase de grăsimi saturate sunt:

La toate aceste alimente raportul grăsimi saturate – grăsimi nesaturate este de 50%. Untul de cacao este o altă sursă sănătoasă de grăsimi saturate. Deși conține grăsimi saturate ele sunt metabolizate de corpul uman ca o grăsime nesaturată.

În concluzie, grăsimile saturate sunt necesare corpului uman dar este bine să fie consumate în cantitate moderată putând duce altfel la obezitate și alte dereglări ale metabolismului.

Grăsimile hidrogenate se formează prin procesul de hidrogenare a grăsimilor nesaturate. Adică atomilor din grăsimi li se adaugă un atom de hidrogen și astfel ele devin saturate. Ele sunt dăunătoare pentru că duc la creșterea LDL (colesterolul rău) și scăderea HDL (colesterolul bun) responsabil cu reglarea tensiunii arteriale. Cele mai multe alimente din comerț conțin grăsimi hidrogenate.

Din păcate nu există încă standarde care să reglementeze folosirea și etichetarea corespunzătoare. Margarina, biscuiții și pâinea albă sunt printre alimentele ce conțin cea mai mare cantitate de grăsimi hidrogenate. Sunt gustoase dar nu și sănătoase. Un argument în plus pentru a oferi copiilor alimente cât mai puțin procesate. În plus grăsimile hidrogenate dau un gust plăcut alimentelor ceea ce duce la o creștere a consumului și implicit la obezitate.

Corpul unui copil are nevoie de grăsimi. Este însă esențial ca aceste grăsimi să fie din categoria celor care chiar ajută corpul să se mențină sănătos. Și este de dorit ca obiceiurile alimentare sănătoase să devină o rutină încă din copilărie.

Sursă (engl): http://www.heart.org/HEARTORG/Conditions/Cholesterol/PreventionTreatmentofHighCholesterol/Know-Your-Fats_UCM_305628_Article.jsp

Sursă foto: http://flic.kr/p/694xMK