Cartoful – sursă de energie cu gust bun

Cartoful este pe locul patru în clasamentul celor mai cultivate alimente de pe planetă. Face parte din familia solanaceelor și se înrudește cu roșiile și vinetele. Cartofi sunt denumiți acei tuberculi de la bază care au rolul de a hrăni restul plantei.

Primele consemnări ale cartofului datează din anii 5000 î.Ch și au fost descoperite în Peru.

În Europa el a fost adus abia în anul 1530 datorită militarilor spanioli. De-a lungul secolului al-XIV lea, cartoful a fost alimentul de bază al europenilor fiind considerat o sursă ieftină de calorii și elemente nutritive.

Ce substanțe nutritive conține cartoful?

Cartoful este o sursă excelentă de vitamina C. Conține de asemenea o cantitate importantă de vitamina B6, potasiu, magneziu, cupru și fibre. În ceea ce privește cantitatea de antioxidanți din cartofi ea este similară cu cea din broccoli și mult mai mare decât cea din morcovi sau ceapă. Cartoful este o sursă foarte bună de carbohidrați, prezenți sub formă de amidon. Amidonul în stare crudă este foarte greu de digerat. Pentru o digestie mai bună și mai ușoară a amidonului din cartof se recomandă pregătirea lui termică. O mică parte din amidonul ingerat nu se digeră în intestinul subțire ci trece în colon, la fel cum se întâmplă cu alte alimente bogate în fibre. Astfel, amidonul rezistent la digestie curăță colonul la fel ca orice alt aliment bogat în fibre.

Când pot introduce cartoful în alimentația copilului?

Cartoful poate fi introdus în alimentația copilului începând cu vârsta de 6 luni. Conform unor teorii, amidonul se digeră doar în prezența unei cantități suficiente de pitalină în salivă. Pitalina apare odată cu primii dinți, iar cantitatea ei crește proporțional cu apariția dințiilor. Așadar se recomandă ca legumele ce conțin amidon să fie introduse în alimentația copiilor abia după apariția primilor dinți. Oricând decideți să introduceți cartoful în alimentația copilului este bine ca acest lucru să se facă abia după o discuție cu medicul pediatru care vede copilul și după o informare temeinică asupra subiectului.

După vârsta de 3 ani puteți începe să oferiți copiilor cartoful cu coajă. Până la această vârstă există riscul ca un copil să se înece cu coaja sau pur și simplu să o refuze din cauza texturii.

Cum alegem cartoful?

Căutați acei tuberculi care nu au lovituri, pete închise sau dimpotrivă foarte deschise la culoare și au o formă regulată. Evitați cartofii încolțiți sau cu pete verzi, ambele fiind un semn că pot avea un conținut crescut de  solanină, care poate provoca neplăceri gastrice. În mod ideal cartofii ar trebui depozitați într-o încăpere întunecoasă unde temperatura să nu depășească 10º. Cel mai bine rezistă împachetați într-o pungă de hârtie. O temperatură mai mare determină cartoful să încolțească și să se deshidrateze. Nu depozitați cartoful în frigider întrucât amidonul se va transforma în zahăr. Acest lucru va face cartoful să își modifice gustul.

Din păcate cartoful este una dintre legumele expuse riscului de contaminare cu pesticide. Cartofii din culturi ecologice sau din alte surse sigure, despre care știți că nu folosesc pesticide, fiind astfel de preferat.

Cum se prepară cartoful?

Cartoful se poate fierbe, coace în cuptor sau se poate prăji. Țineți cont că în timpul prăjirii la temperaturi înalte apare riscul de a se forma acrilamidă, bănuită a fi responsabilă de declanșarea mai multor tipuri de cancer.

Cartofii nu se pot congela întrucât la temperaturi foarte scăzute structura lor celulară este distrusă, ceea ce îi face să fie imposibil de folosit după dezghețare.