Intoleranţă la lactoză – cauze și simptome

Deşi auzim frecvent depre alergii, de multe ori acest termen este folosit în mod incorect, acoperind şi intoleranțele alimentare. Este bine de ştiut că alergia şi intoleranța alimentară sunt două afecțiuni diferite, două răspunsuri ale corpului uman la stimuli externi, dar care se manifestă şi sunt provocate în mod diferit.

Intoleranţa la lactoză apare atunci când corpul nu poate digera cu uşurinţă lactoza,  un dizaharid care se găseşte în lapte, şi este important ca aceasta să nu fie confundată cu alergia la lapte.

Ce declanşează intoleranţa la lactoză?

Lactoza reprezintă aproximativ 7% din laptele matern şi o cantitate similară se găseşte în laptele tip formula pentru bebeluşi. Tot aceasta acoperă 40% din necesarul zilnic de energie al unui copil mic și ajută la absorbţia calciului şi a fierului.

Intoleranţa la lactoză apare atunci când intestinul subţire nu produce destulă lactază, o enzimă care face posibilă digestia lactozei, prin descompunerea acesteia în glucoză şi galactoză. Lactoza nedigerată este asimilată de bacterii, printr-un proces de fermentare care produce gaze şi alte simptome neplăcute precum diaree sau disconfort abdominal.

De regulă, intoleranţa la lactoză este moştenită, iar simptomele pot apărea în adolescenţă sau chiar la vârsta adultă, însă cei care fac parte din această categorie pot consuma de regulă cantităţi reduse de produse lactate fără probleme. Pe de altă parte, copii care se nasc cu intoleranţă la lactoză nu pot face acelaşi lucru (aceasta este o afecţiune rară şi moştenită genetic). O altă categorie afectată de această intolerantă alimentară o reprezintă copii născuţi prematur, şi care pot avea o intoleranţă temporară la lactoză, corpul lor neavând capacitatea de a produce lactază în prima fază. Simptomele acestora pot dispărea complet în timp.

Se poate întâmpla, de asemenea ca intestinul subţire să nu mai producă lactază, ca efect secundar al unei alte afecţiuni,  gastroenterocolita. De regulă, această situaţie se îmbunătăţeşte după ce infecţia trece şi intestinul este refăcut.

Ce simptome indică intoleranţă la lactoză?

Simptomele pot varia de la uşor la sever, în funcţie de cantitatea de lactază pe care o produce corpul, şi se fac observate la 30 de minute până la 2 ore după consumul de lapte sau produse lactate. Cele mai frecvente simptome sunt:

  • balonare
  • dureri sau crampe abdominale
  • scaune moi sau diaree
  • stare de agitaţie sau nervozitate, chiar şi în timpul meselor
  • stagnarea creşterii în greutate
  • iritaţie de scutec produsă de scaunele acide

Intoleranţa la lactoză nu provoacă vărsături. Acesta poate fi un simptom al unei alergii alimentare.

Este important de reţinut că mulţi dintre bebeluşi sănătoşi prezintă aceste simptome fără a avea o intolerantă şi de regulă apar în prima săptămână de viaţă şi se pot menţine între 6 săptămâni şi 5 luni. Atâta timp cât copilul ia în greutate, şansele de a suferi de intoleranţă la lactoză sunt reduse, însă este indicat să consultaţi medicul pediatru dacă aveţi semne de îngrijorare.

Alergie alimentară versus intoleranță alimentară

Alergia alimentară este o reacţie anormală a sistemului imunitar la un anumit aliment, iar intensitatea simptomelor poate varia de la una uşoară, la una care poate pune viaţa copilului (sau a adultului) în pericol. Există mai multe tipuri de alergii alimentare, care diferă în funcţie de partea sistemului imunitar care este stimulată.  Reacţia alergică poate fi declanşată fie de imunoglobulina E (lgE), celulele T, sau ambele. Aproximativ 90% dintre alergiile alimentare sunt provocate de următoarele alimente:

Intoleranţa alimentară este apare atunci când corpul întâmpină dificultăţi în digestia anumitor substanţe din mâncare sau din cauza unei deficienţe enzimatice şi se manifestă prin diaree, dureri abdominale, balonare. Deşi sistemul imunitar nu este implicat în vreun fel, iar simptomele nu pun viaţa în pericol în cazul intoleranţei alimentare, asta nu însemna că reacţia corpului este una uşoară sau lipsită de importanţă. Intoleranţele alimentare pot provoca probleme şi simptome semnificative. Cel mai des, intoleranţele alimentare sunt provocate de:

  • Lactate
  • Aditivi alimentari (coloranţi alimentari, potentatori de aromă precum monoglutamat de sodiu)
  • Căpşune
  • Citrice
  • Roşii
  • şi alte alimente care au un conţinut ridicat dehistamină: anşoa, avocado, alimente fermentate (brânzeturi, iaurt, cidru, murături etc.), vânătă, fructe uscate, macrou, carne procesată, sardine, ciuperci, oţet, dar şi băuturi alcoolice, doar în cazul adulţilor, desigur.

Surse:

http://www.medicalnewstoday.com/articles/263967.php
http://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/lactose-intolerance/basics/definition/con-20027906
http://raisingchildren.net.au/articles/lactose_intolerance.html/context/644
http://www.michiganallergy.com/food_and_histamine.shtmlhttp://www.patient.co.uk/health/gastroenteritis-in-children-leaflet

Sursa foto: https://flic.kr/p/6F9PLx

Comentarii