Mămăliga “taci şi-nghite” – Poveste pentru copii

A fost odată o gură bogată. Gura bogată era mare şi vorbăreaţă. Sporovăia vrute şi nevrute toată ziua de parcă nu ştia să facă nimic altceva.

Lingura cea mare, era o lingură magică. Ea era tot timpul plină de bunătăţi. Se chinuia biata lingură să umple gura cea mare într-una, dar degeaba: gura cea bogată sporovăia în contiunare…

– Ce să fac, ce să fac? se întreba lingura magică. Gura bogată vorbeşte toată ziua, dar pe mine mă dor urechile teribil! Apoi, atâta mâncare delicioasă se strică degeaba…

A stat lingura magică şi s-a gândit, apoi i-a venit o idee:

– Mă voi duce la oalele din bucătărie să le cer sfatul. Poate mă va ajuta cineva!

Zis şi făcut: lingura porni spre bucătărie.

– Ajutaţi-mă şi pe mine oalelor! Nu mai pot de urechi! Gura bogată nu se mai opreşte din vorbit, iar eu nu mai pot să fac atâta mâncare degeaba!

Oalele o priveau tare încurcate pe lingura magică şi nu ştiau cum să o sfătuiască mai bine. Dar ceaunul de mămăligă, care era cel mai bătrân, ştia exact ce trebuia făcut.

– Ia ascultă aici, drăguţă! Din ce-mi aud urechile, ai cam obosit. Ia de colo o mână de mălai, unt, sare şi brânză de burduf că îţi spun un secret de ai să umpli gura bogată cât ai zice “Balmoş“!

Lingura era ameţită deja. Ceaunul de mămăligă spusese atâtea cuvinte încât nu pricepuse absolut nimic.

– Hai, adu mălai, unt şi sare! spuse atunci ceaunul din nou.

Lingura făcu întocmai. Apoi, ceaunul mai spuse:

– Mai adu apă şi brânză bună. Vom face o “mămăligă taci-şi-nghite” de n-o să crezi! mai spuse ceaunul.

Lingura nu auzise niciodată despre o mămăligă care să se numească aşa. Auzi colo, “mămăligă taci-şi-nghite!” râdea lingura în sinea ei.

Ceaunul a făcut balmoşul cât ai clipi. Lingura era curioasă acum:

– Oare se umple gura bogată acum? se întreba ea privind la ceaun. Apoi, luă cât putu din balmoş şi porni spre gură.

Gura sporovăia ca de obicei.

– Bla, bla, bla, la, la la, tra la la şi tot aşa zicea gura bogată şi neobosită încât lingura nu înţelegea o iotă.

– Hei, gură bogată! Ia priveşte ce am aici! Mămăligă taci-şi-nghite, special făcută pentru tine! strigă lingura magică.

Când a auzit cum se numeşte balmoşul, gura bogată a rămas căscată de uimire. Chiar atunci, lingura s-a repezit spre ea şi a turnat toată “mămăliga taci-şi-nghite” pe limba gurii bogate.

Acum, gura cea bogată era în sfârşt plină şi mulţumită. După ce a mestecat şi a tot mestecat la “mămăliga taci-şi-nghite”, gura cea bogată a spus:

– În sfârşit, am mâncat de m-am şi săturat! Delicios! Acum, pot să mai şi tac că mă dor toate. Am tot dat din gură, dar abia acum ai reuşit şi tu să mă saturi… spuse gura cea bogată se duse la culcare….

Apoi, lingura magică a putut şi ea să se odihnească.

– În sfârşit!

Acest material este realizat de diversificare.ro și este protejat prin Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe cu completările și modificările ulterioare. Este interzisă copierea, modificarea, afişarea, distribuirea, transmiterea, publicarea, comercializarea, licenţierea, crearea unor materiale derivate (inclusiv înregistrări audio sau video ale materialului disponibil pe site) sau utilizarea conţinutului site-ului în orice scop fără confirmarea prealabilă scrisă din partea diversificare.ro.

Citarea corectă în condițiile legii se face prin menționarea titlului materialului, numelui autorului, anului publicării și a sursei de unde provine materialul. Pentru informații despre folosirea acestui material ne puteți contacta la: oanacatalina@diversificare.ro

mamaliga taci singhite albnegru

Comentarii