Făina – un ingredient aparent banal

Făina este un ingredient esenţial în orice bucătărie, fiind folosită la pâine, prăjituri, produse de patiserie, paste etc. Cel mai des, făina este asimilată produsului obţinut din grâu, însă aceasta este de fapt o pulbere obținută prin măcinarea boabelor de cereale, pseudocereale sau a altor semințe, cu scopul de a fi folosită în alimentație. Aşadar, există mai multe tipuri de făină de grâu dar şi alte tipuri de făină provenită din diverse alte surse, precum porumb, orez, nuci, leguminoase, chiar şi fructe sau legume.

Făină

Este important să cunoaştem tipul de făină cu care lucrăm pentru a avea rezulatatele dorite în bucătărie. Folosirea unui alt tip de făină într-o reţetă poate modifica total produsul final. Aşadar, este crucial să cunoaştem făina cu care lucrăm şi la ce se pretează aceasta.

Făină cu gluten

Făină de grâu

Datorită conţinutului ridicat de amidon şi gluten, făina de grâu oferă consistenţă şi elasticitate aluaturilor. Există mai multe tipuri de făină din grâu, iar caracteristicile acestora (in functie de conţinutul de proteine, de exemplu) le clasifică în mai multe categorii.

  • 000 – o făină cu textură fină, mătăsoasă, cu un conţinut scăzut de proteine, folosită pentru pregatirea deseturilor precum torturi, prăjituri sau biscuiţi. Conţinutul de proteine este de aproximatv 7-9%
  • 550 – aşa numita „all-purpose flour”, adică faina care poate fi folosită la orice, este potrivită atât pentru aluaturi frământate, pâine sau pizza, cât şi pentru deserturi.
  • 650 – denumită şi „bread flour”, este o făină cu conţinut ridicat de proteine (12-14%), făcând-o perfectă pentru pâine şi pizza.
  • Făină integrală – obţinută din măcinarea întregului bob de grâu, îşi păstrează preţioasele substanţe nutritive precum: fibre, proteine, vitamine. Este ideală pentru pâine, dar şi alte aluaturi, putând fi combinată şi cu făină albă pentru rezultate optime.

Alte tipuri de făină provenite din versiuni diferite ale grâului sunt: semolina (făină obţinută dintr-un tip de grâu dur, care se pretează de regulă la pregătirea pastelor, dar şi a unor tipuri de pâine), durum (o variantă mai fină a semolinei), spelta (obținută dintr-o cereală străveche, cu un gust deosebit și beneficii excepționale pentru organism), kamut (făină obţinută dintr-o cereală din ce în ce mai populară datorită bogăției sale nutriționale).

Desigur, lista poate continua, fiind nenumărate tipuri de grâu şi modalităţi de obţinere a făinei. Deşi variantele sunt multe, sugestia noastră este aceeaşi: alegeţi varianta integrală! Un tort cu făină 100% integrală nu este fezabil, desigur, însă în măsura în care este posibil, folosiți reţete care să conţină şi o parte făină integrală, pentru a compensa valoarea nutritivă scăzută a făinei albe.

Făină de orz – o făină destul de versatilă, putând fi folosită împreună cu alte făinuri la prepararea produselor de patiserie, biscuiţilor, prăjiturilor. Orzul este o cereală cu un conţinut scăzut de gluten, fiind o opțiune viabilă pentru prepararea pâinii nedospite şi îngroşarea mâncărurilor zemoase.

Făină de ovăz – obţinută din măcinarea ovăzului, absoarbe mai mult lichid decât alte tipuri de Făină şi poate fi folosită cu succes în multe reţete de torturi sau prăjituri. Făină de ovăz râncezeşte rapid, aşadar este indicat să cumpăraţi cantităţi mici şi să o păstraţi la frigider.

Făină de secară – o făină aromată, mai închisă la culoare, cu un conţinut relativ redus de gluten. Pâinea obţinută din făină de secară este mai densă decât cea din grâu, însă poate fi folosită şi la pregătirea clătitelor sau a brioşelor.

Făină fără gluten

Făină de amarant – obţinută din seminţe de amarant, bogate în proteine, făcând din ea o făină potrivită pentru copt.

Făină de orez alb –  este obţinută din orezul procesat, pierzându-şi din valoarea nutriţională a variantei integrale, însă poate fi folosită  în reţetele care necesită o textură fină. Poate fi păstrată într-un recipient închis, ferit de umezeală.

Făină din orez brun – are o mai mare valoare nutriţională decât orezul decorticat, dar şi o textură ceva mai aspră.

Făină de hrişcă – este obţinută din hrişcă, o plantă înrudită cu rubarba. Are un puternic gust de nucă, puţin amarui şi de regulă se foloseşte în combinaţie cu alte tipuri de făină.

Făină de chia – obţinută din seminţe de chia, super-alimentul bogat în substanţe nutritive, în deosebi Omega 3, fibre, calciu şi proteine. Absoarbe o cantitate mare de apă.

Făină de năut – are un gust puternic, de aceea este folosită în combinaţie cu alte tipuri de făină, de regulă.

Făină albă de porumb – este  diferită de mălai, având o textură mult mai fină, fără gust puternic, şi este folosită pentru îngroşarea sosurilor sau ca înlocuitor de făină de grâu în deserturi. Se găseşte în magazine sub denumirea de amidon de porumb. Amidonul de porumb este obținut prin măcinarea, spălarea și, apoi, uscarea endospermului cerealei până când atinge acea consistență fină.

Făină de porumb – sau bine cunoscutul mălai, pe care îl putem folosi atât pentru mămăligă, cât şi la prepararea unor deserturi.

Făină de cânepă – obţinută din seminţe de cânepă măcinate, trebuie păstrată la frigider după deschiderera ambalajului.

Făină de mei – se poate folosi la îngroşarea sosurilor şi supelor dar şi pentru specialităţi de pâine şi deserturi.

Făină de quinoa – este obţinută din quinoa, care se înrudeşte cu spanacul şi sfecla. Seminele măcinate pot fi folosite în diverse reţete fără gluten.

Făină de soia – este o făină cu un conţinut bogat în proteine şi cu multiple posibile întrebuinţări. Este indicat să fie respectate instrucţiunile de păstrare întocmai (un loc răcoros şi întunecat), pentru că poate deveni rânceda altfel.

Făină de tapioca – este o făină uşoară, albă şi fină, cu o textură gumata atunci când este gătita şi poate fi folosită ca şi element de îngroşare, în deserturi vegane.

Cele mai multe dintre tipurile de făină menţionate pot fi preparate chiar acasă, folosind un robot de bucătărie cu putere mare, o râşniţă sau o moară pentru uz casnic. În măsura în care este posibil, alegeţi variantele organice şi integrale.

Surse:

http://www.wheatworld.org/wp-content/uploads/about-wfc-flour-types-booklet.pdf

http://www.wheat-free.org/wheat-free-gluten-free-alternative-flours.html

http://www.wineandknives.ro/2013/02/tipuri-de-faina.html

http://whatscookingamerica.net/Bread/FlourTypes.htm

http://bakingbites.com/2011/06/what-is-cornstarch/

Sursa foto:

https://flic.kr/p/7Yi4mw

Author: Catalina

Sunt mama unui băieţel care îmi este atât critic culinar, cât şi ajutor în bucătărie. Susţin ideea responsabilităţii personale, iar, pentru mine, aceasta porneşte chiar de la respectul şi atenţia pentru propria sănătate și alimentație. Îmi place să mănânc, ador dulciurile şi mă bucur să descopăr mereu reţete pe cât de gustoase, pe atât sănătoase.

Share This Post On