De ce să ne ferim de zahăr și care sunt înlocuitorii naturali?

Zahărul are o istorie tumultuoasă și continuă să fie un aliment controversat. ”Sarea dulce”, cum era numit de cruciați, a sosit în Europa o dată cu întoarcerea acestora dintr-o campanie în Ţara Sfântă. În secolul al XII-lea, Veneţia a început propria producţie de zahăr, pe care un scriitor al vremii îl considera ”foarte necesar pentru folosul şi sănătatea omenirii”. În America, zahărul a ajuns prin Cristofor Columb, care a primit în dar la o oprire în Insulele Canare, nişte butaşi de trestie de zahăr.
Pentru că zahărul a fost foarte scump până în secolul al XVIII-lea, consumul anual în țările mai dezvoltate era de 2kg/persoană/an, apoi, o dată cu ieftinirea acestuia, consumul a crescut spectaculos: 38 kg/persoană/an în 1900, iar în prezent, în unele ţări, consumul se apropie de 90 kg/persoană/an (!). Din păcate, la fel de spectaculos a crescut şi numărul cazurilor de obezitate, boli cardio-vasculare şi diabet.

Ce substanțe nutritive conţine zahărul?

Nutriţioniştii spun că, în afară de aportul energetic, zahărul nu conţine substanțe nutritive. Este o ”calorie falsă”, ca şi alcoolul. Prin rafinare, zahărul (indiferent de culoare), îşi pierde mineralele şi vitaminele naturale, organice. Mai mult decât atât, pentru albirea zahărului, în procesul de rafinare, se foloseşte dioxid de sulf, un aditiv alimentar cunoscut sub denumirea de E 220 (periculos pentru sănătate).

Efectele negative ale zahărului asupra sănătăţii

În primul rând, ar trebui menţionată dependenţa. Zahărul, numit şi ”moartea albă”, creează dependenţă la fel ca și drogurile de categorie “grea”, cum ar fi heroina. Consumul de zahăr declanşează în creier eliberarea unor substanţe cunoscute ca şi opioide, substanţe pe care organismul le eliberează în mod natural pentru a reduce stresul sau durerea. Atunci când ne dorim ceva dulce, se activează aceleaşi zone din creier ca și în cazul dependenţilor atunci când au nevoie de drog.
Pentru a demonstra că zahărul este un drog similar cu opiaceele, oamenii de ştiinţă au administrat unor iubitori de dulciuri un medicament care blochează eliberarea opioidelor. La scurt timp după acest tratament, subiecţii nu au mai arătat niciun interes faţă de acestea.

Zahărul este un ”hoţ” de substanţe nutritive. Asta pentru că organismul îşi foloseşte resursele proprii pentru a neutraliza zahărul din sânge: calciu, magneziu, crom, cupru, vitaminele B. De aici până la scăderea imunităţii şi cancer nu mai e decât un pas.

În cazul copiilor, situaţia este şi mai delicată. Dependenţa de zahăr poate transforma un copil sănătos şi liniştit într-un copil agitat, nervos, plângăcios.
De asemenea, consumul de zahăr poate cauza copiilor hiperactivitate, crampe, eczeme, ridică nivelul adrenalinei și poate influenţa negativ hormonii de creştere.
Bineînţeles, în topul afecţiunilor cauzate de consumul de zahăr se numără caria dentară, obezitatea şi diabetul.

Când pot introduce zahăr în alimentaţia copilului meu?

Majoritatea pediatrilor recomandă dulciurile după vârsta de 3 ani. Având însă în vedere efectele negative ale zahărului asupra sănătăţii, ar fi bine să găsiţi un înlocuitor natural şi sănătos pentru acesta.

Înlocuitori naturali ai zahărului:

  • Zahărul nerafinat (brun sau negru), extras prin procedee simple din trestia de zahăr, păstrează în compoziţia sa vitamine şi minerale care lipsesc celui rafinat: potasiu, calciu, magneziu, fosfor, sodiu, fier. Zahărul brun se comportă la fel ca şi cel obişnuit în procesul de preparare al dulciurilor, însă are punctul de topire mai jos, face mai puţină spumă şi mai puțin nociv decât zahărul rafinat.
    Pentru organism, diferența între cele două tipuri de zahăr, nu este foarte mare. Recomandăm moderație.
  • Mierea de albine neprocesată este singurul aliment care nu se alterează şi este o sursă importantă de vitamine (în special cele din grupa B), minerale şi aminoacizi. Ea însă, nu poate fi consumată de copiii mai mici de 1-2 ani, din cauza riscului contaminării cu spori de botulism.
  • Siropul de agave este obţinut din planta cu acelaşi nume originară din Mexic, conţine vitaminele B, C, D, E, calciu, fier, fosfor, magneziu, potasiu, seleniu şi crom. Este recomandat şi diabeticilor datorită poziţiei joase pe scara glicemică. În plus, cantitatea de sirop folosită pentru îndulcirea preparatelor este cu un sfert mai mică decât cea de zahăr. Este totuși, un produs obținut printr-o procesare elaborată, ar trebui consumat cu moderație
  • Siropul de orez se obţine din orez brun prăjit, conţine magneziu, fosfor, mangan, potasiu, zinc.
  • Siropul de tapioca (cassava) Rădăcinile de tapioca produc mai multă energie (ca hrană) pe unitatea de teren decât orice altă cultură. Frunzele sale furnizează vitamine şi proteine. Nutriţional, tapioca este comparabilă cu cartoful, numai că aceasta conţine de două ori mai multe fibre şi are un nivel mai ridicat de potasiu.
  • Extractul de stevie (obținut dintr-o plantă, Stevia rebaudiana) este de 300 de ori mai dulce decât zahărul, are 0 (zero) calorii şi indice glicemic 0 (zero), putând fi folosit şi de către diabetici.
  • Xylitolul este un îndulitor extras din  coceni de porumb sau scoarță de copac, are un indice glicemic foarte scăzut și este cunoscut pentru efectul săun antibacterian, fiind unul din ingredientele principale ale pastei de dinți.
  • Siropul de arţar se obţine prin fierberea sevei copacului. Poate fi folosit ca îndulcitor pentru cafea sau ceai, aducând o savoare catifelată sau ca topping pentru vafe, clătite, plăcinte, dar se poate folosi şi ca ingredient al unor sosuri pentru diverse preparate culinare.
  • Fructele proaspete conţin o proporţie ideală a diferitelor tipuri de zaharuri. Consumul de fructe în orice formă (crude, sucuri, salate) este o adevărată relaxare pentru organism, deoarece normalizează glicemia, reglează funcţiile pancreasului, rafinează gustul şi percepţiile olfactive. De asemenea, fructele uscate (stafidele, smochinele, curmalele, caisele deshidratate etc.) sunt un excelent înlocuitor al zahărului.

Chiar și înlocuitorii zahărului rafinat solicită ficatul și pancreasul, de aceea vă recomandăm moderație în consumul dulciurilor, chiar și al celor naturale. Pe cele ambalate, vă sfătuim să le excludeți definitiv.

Surse (ro): 
http://www.paradisulverde.com/Alimetatie/Dulciuri/zahar-moartea-alba.html
http://www.desprecopii.com/NewsItem.asp?id=1341
http://sideris.ro/blog/mama-si-copilul/crestere-naturala-bebelusi-copii/indulcitori-alternativi-la-zahar/
http://despremiere.blogspot.com/2009/10/zaharul-la-fel-de-nociv-ca-drogurile.html
http://www.armonianaturii.ro/Zaharul-rafinat-(alb)-cea-mai-dulce-otrava.html*articleID_431-articol
http://ro.wikipedia.org/wiki/Opioide
http://www.nou-nascuti.ro/nutritie/dependenta-de-zahar-la-copil-partea-i.html
http://www.ecolife.ro/articole/alimentatie/zaharul-un-pseudoaliment-daunator.html
http://www.drogheria.ro/Articole/Stevia_indulcitorul_natural-6-187.html
http://sirop-artar.info/

Surse(fr): http://www.ateliersante.ch/sucre.htm

Surse(en): http://en.wikipedia.org/wiki/Sugar

Sursă foto: http://flic.kr/p/a5tCAE