Cum este bine să combinăm alimentele?

“Nu mâncați carne cu orez, paste cu brânză sau cartofi cu iaurt. Pentru că îngrașă!”

De câte ori am auzit lucrul acesta? De foarte multe ori, în reviste, în emisiuni TV, pe internet. De câte ori am auzit că astfel de combinații încetinesc digestia? De mult prea puține ori.

Modul în care ne alimentăm are efect direct asupra funcționării organismului nostru. De aceea este bine să știm ce putem face pentru a ajuta sistemul digestiv să lucreze în favoarea noastră. Este cu atât mai important să știm ce este bine să le oferim și copiilor noștri pentru a evita eventuale probleme digestive și a asimila nutrienții cât mai bine și într-un timp cât mai scurt și a produce astfel energia necesară zi de zi.

Cum a apărut conceptul de combinare a alimentelor?

În anii ’20, Dr. William Hay a promovat acest concept, numit și dieta Hay, pentru tratarea propriilor probleme de sănătate. Conceptul a fost gândit în scopul combaterii oboselii, îmbunătățirii capacității organismului de autovindecare, a digestiei și a capacității de asimilare a nutrienților. Potrivit lui Hay, ar trebui să mâncăm după regulile chimiei, ideea de bază pornind de la faptul că proteinele, carbohidrații și grăsimile folosesc enzime diferite pentru digestie. Asta însemnă că atunci când mâncăm la o masă alimente din grupe diferite, digestia este încetinită ducând în cele din urmă la înrăutățirea stării de sănătate.

10 reguli generale în combinarea alimentelor

Subiectul acesta este unul complex, informațiile sunt nenumărate, sursele de asemenea. Cu toate astea pot fi extrase o serie de reguli generale cu privire la cum este mai bine să combinăm alimentele pentru o digestie cât mai bună. Aceste reguli trebuie așadar văzute ca o modalitate pentru îmbunătățirea digestie și nu înseamnă că orice alte combinații sunt automat nocive pentru organism. Modul cum ne afectează alimentația sănătatea depinde de la o persoană la alta și ține de moderație și de stilul de viață pe care îl adoptăm.

1. Este bine ca la o masă să consumăm mai întâi alimentele care se digeră cel mai ușor.
Astfel, evităm stocarea alimentelor în stomac pentru perioade lungi, până la digerarea primelor alimente ingerate. Așadar, bem mai întâi apă și sucuri naturale, apoi mâncăm fructe, supe strecurate și creme, legume, fasole și cereale, pește și carne. Cu alte cuvinte, mâncăm mai întâi alimente cu un conținut mare de apă.
Lucrurile se complică un pic atunci când mâncăm feluri mai elaborate de mâncare, și așa ajungem la punctul 2.

2. Este bine ca felurile de mâncare pe care le pregătim să conțină cât mai puține ingrediente.
Atunci când combinăm mai multe alimente într-un fel de mâncare, sistemul nostru digestiv procesează mâncarea într-un timp dat de alimentul care se digeră mai greu. Dacă mâncăm fructe cu cereale, de exemplu, deși fructele mâncate singure se digeră mai repede, prin combinarea lor cu cerealele stau mai mult timp în stomac, până la digerarea cerealelor.
Sunt și alimente care pot fi combinate cu succes fără să se modifice timpul de digestie, ceea ce ne duce la punctul 3.

3. Este bine să consumăm la o masă alimente din aceeași clasă.
De exemplu, putem combina portocale cu grapefruit, mere cu pere, piersici cu prune, toate fructele de pădure între ele, fructele uscate etc. De asemenea, pot fi combinate salatele între ele sau salatele combinate cu alte frunze verzi, fasolea și mazărea, toate alunele și semințele sau legumele cu amidon.

4. Nu este recomandat să combinăm fructele cu alte alimente.
Fructele se digeră cel mai repede, astfel că combinarea acestora cu alte alimente ar putea afecta procesul de digestie. Putem combina fructe acide (cum ar fi citricile si ananasul) cu fructe sub-acide (cum sunt merele și strugurii). Fructele dulci și pepenii ar trebui consumate singure. Totuși sunt și câteva excepții: majoritatea fructelor pot fi combinate cu frunze verzi; merele, lămâile și roșiile pot fi combinate cu legume fără probleme; putem combina fructele cu nuci atâta timp cât se păstrează o proporție de 80% fructe la 20% nuci.

5. Putem să bem apă în timpul mesei, dar cu chibzuință.
Atunci când bem apă, acizii gastrici se diluează. Astfel este încetinit procesul de digestie sau, în anumite cazuri are loc evacuarea alimentelor din stomac înainte ca acestea să fie digerate. Din acest motiv nu se recomandă în general să consumăm apă în timpul sau imediat după masă. Efectul nu este însă atât de pregnant dacă bem apă în timpul unei mese formată din alimente ce conțin multă apă. Dar procesul de digestie al fructelor uscate sau al alimentelor care conțin amidon poate fi îmbunătățit cu ajutorul apei, aceasta acționând ca lubrifiant.

6. Este recomandat să combinăm proteinele cu alimente fără amidon.
Combinarea proteinelor cu carbohidrații, grăsimile sau fructele nu face altceva decât să încetinească procesul de digestie. De asemenea, este bine să consumăm o singură proteină la o masă.

7. Este bine să combinăm grăsimile cu legume.
O salată din verdețuri contribuie la digerarea grăsimilor și a uleilor. Uleiurile pot fi combinate cu proteine atâta timp cât cantitatea de grăsimi este rezonabilă.

8. Este bine să combinăm grăsimile bogate în proteine (cum sunt avocado, măslinele, nucile și semințele) cu vegetale fără amidon sau cu fructe acre. Este bine să hidratăm nucile și semințele pentru a ajuta la digestie.

9. Este bine să mâncăm cât mai multe verdețuri. Frunzele verzi sunt bogate în apă și clorofilă și se digeră foarte repede. În combinație cu alte alimente, în măsura în care sunt predominate, pot ajuta la digerarea celorlalte alimente.

10. Este bine să consumăm laptele singur, proteinele din lapte fiind greu de digerat.

Totuși, produsele lactate fermentate (iaurt, kefir) sunt mai ușor de digerat și pot fi combinate cu fructe acre, nuci și semințe sau legume fără amidon.

Principalele grupe de alimente

O clasificare a principalelor alimente ne poate ajuta în a înțelege mai bine regulile de mai sus.
Proteine: nuci, drojdie de bere, soia, arahide, ouă și brânză, carne, germeni de grâu, fasole și mazăre, măsline, iarbă de grâu și orz, alge.

Amidon: toate cerealele, varză de Bruxelles, arahide, majoritatea soiurilor de fasole, mazăre, cartofi, conopidă, broccoli, morcovi, sfeclă roșie.
Legume fără amidon: salatele, usturoi, ceapă, praz, ardei, ridiche, spanac, castraveți, germeni, varză, păpădie, andive, frunze de țelină.

Grăsimi: uleiuri vegetale, măsline, avocado, soia, pește și carne, alune, nuci și semințe.

Grăsimi saturate: nucă de cocos, unt, margarină, carne grasă, produse lactate.

Zaharuri: zahăr, sirop de orez, sirop de arțar, melasă, miere, lapte, malț de orz, sorg.

Fructele se împart în acide, subacide, dulci și pepeni.
Fructe acide: grapefruit, lămâie, lămâie verde, portocală, ananas, roșii, mere acrișoare, struguri acri.
Fructe subacide: mere, pere, piersici, prune, caise, mango, fructe de pădure, cireșe.
Fructe dulci: banane, curmale, smochine, stafide, prune, papaya, sultanine.
Pepeni: pepene verde, pepene galben, casaba, cantalup, papaya, pepene crenshaw.

Surse (en):
http://www.livestrong.com/article/347512-how-to-combine-food-for-stomach-acid/
http://www.alderbrooke.com/images/food-combining-postcard.jpg
http://bodyecology.com/articles/food_combining_optimal_health_and_weight.php

Surse (ro):
Steve Meyerowitz, “Combinarea alimentelor și Digestia”, Editura Benefica, 2010

Sursă foto: http://flic.kr/p/6hWnN

Comentarii