De la vârste fragede copiii au ocazia de a face alegeri în privinţa alimentelor pe care le consumă. Tot atunci se dezvoltă şi preferinţele pentru anumite gusturi, care vor influenţa atitudinea faţă de mâncare chiar şi la vârsta adultă. Cum facem să dezvoltăm obiceiuri alimentare sănătoase în alimentaţie?
1. Fiţi un exemplu pozitiv
În copilăria timpurie, copilul imita preponderent acţiunile părinţilor sau ale persoanelor care îl îngrijesc, ale celor cu care petrece mai mult timp. Din ziua în care vine pe lume, copilul îi are drept model pe părinţi: de la felul în care se exprimă, activitate care îl ajută să îşi dezvolte, în timp, limbajul, până la modul în care aceştia se raportează la alimentaţie (ce, cum, cât şi când mănâncă). Vechea zicală « Niciodată nu e prea târziu » nu se aplică aici, din contră.
2. Evitaţi restricţiile alimentare
« Fructul interzis » îi va crea o dorinţă şi mai mare copilului de a încerca, cu riscul nesupunerii , acel ceva care îi este refuzat sub orice formă. Medicii avertizează că restricţiile asupra mâncării pot favoriza mai târziu dezvoltarea unor tulburări de alimentaţie precum anorexie sau bulimie. Pentru a evita interzicerea anumitor alimente, este indicat să discutăm despre opţiunile sănătoase şi hrănitoare şi să propunem o alternativă care nu este dăunătoare.
3. Nu etichetaţi mâncărurile ca fiind bune şi rele
Mai degrabă încercaţi să-i familiarizaţi cu modul în care mâncarea sănătoasă le aduce beneficii zi de zi. Poate fi chiar o activitate de învăţare şi joacă prin care să dezvoltăm legătura dintre alimente şi anumite activităţi preferate precum joaca, activităţile artistice sau practicarea unui sport. Vor fi curioşi să afle despre antioxidantii care le întăresc sistemul imunitar şi îi ţin departe de răceli, despre cum micul dejun le oferă energia necesară pentru joacă, sau cum anumite fructe şi legume îmbunătăţesc memoria şi îi ajută la rezolvarea temelor mai uşor.
4. Păstraţi mâncarea sănătoasă la îndemână
Ţineţi fructele într-un vas la vedere, nu ascunse în frigider. Chiar dacă prezenţa lor este ignorată un timp, curiozitatea îşi va face apariţia mai ales dacă observă alţi membri ai familiei luându-şi câte o gustare proaspătă.
5. Implicaţi copilul în pregătirea mesei
Fără a lua parte la etape periculoase precum tăierea legumelor sau procesarea termică, cei mici pot fi implicaţi prin a le lăsa posibilitatea de a alege tipul de verdeaţă, a presara ierburi aromate sau a adăuga drojdie inactivă etc.
6. Stabiliţi un program de mese şi gustări
Programul optim recomandat de medicii pediatri este de 3 mese şi 2 gustări pe zi. Totuşiș copiii sunt diferiţi şi au nevoi diferite; acelaşi copil poate avea fluctuaţii ale apetitului, în funcţie de perioadă. Este important să ţinem cont de nevoile fiecărui copil şi să fim flexibili; dacă i se face foame copilului între mese, poate lua o gustare sănătoasă ori se poate lua masa mai devreme.
Surse:
http://www.webmd.com/parenting/raising-fit-kids/food/food-smart-kids
http://www.choosemyplate.gov/preschoolers/healthy-habits.html
Sursa foto: https://flic.kr/p/tBgQS
