Iepurele care nu iubea varza

În poieniţa luminoasă locuiau trei iepuri: Mama iepure, Tata iepure şi Micul iepure. Ei erau o familie tare fericită şi liniştită.

Micul iepure tocmai împlinea 8 luni. Dintre toţi, el era iepurele care încă nu iubea varza. Acum că avea dinţi ca toţi iepurii, Tata iepure şi Mama iepure au decis:
– Va mânca ceea ce mâncăm şi noi la masă! Gata cu laptele!


Micul iepure însă, poftea la lapte. Altă mâncare nici nu suferea să vadă în faţă, dar să guste? Nici gând!
– Ce o fi şi cu regula asta ? Mie nu îmi place varza…. mie îmi place laptele…
Aşa se gândea Micul iepure când venea vorba de stat la masă.
Totul era bine până când se aşezau să mănânce. De fiecare dată, Mama iepure şi Tata iepure puneau în trei farfurii mâncarea care lor le plăcea: varză. Apoi, începeau să îi spună Micului iepure:
–  Hai, mănâncă! Dacă ai şti ce bun e…
sau:
– Dacă nu mănânci, altceva nici nu primeşti!
sau:
– Nu fi încăpăţânat! Fii ascultător!

Încercau în fel şi chip să îl convingă să guste măcar. De fiecare dată, Mama iepure şi Tata iepure insistau să mănânce şi el măcar o bucăţică de varză. Totuşi, Micul iepure nici nu vroia să se uite la ea.
– Dacă nu e bună? se întreba el. Voi gusta altă dată… acum mi-e foame de lapte!!!
Iar când îi era “foame de lapte”, Micul iepure începea să plângă cu nişte lacrimi de crocodil de ţi se rupea sufletul de mila lui.
Timpul trecea iar Micul iepure tot nu se lăsa convins; oricum, până atunci nu gustase nimic din ce nu era lapte.
Iată, însă că veni o zi în care totul avea să se schimbe pentru Micul iepure…

Iepuraşul porni la plimbare spre poieniţă. Acolo, el se juca fericit. Spre seară, simţi cum îl cuprinde o stare de oboseală… Şi a adormit pe loc. Când s-a dezmeticit era deja întuneric.
– Ce s-a întâmplat?! întrebă el speriat. Am adormit pe iarbă?
Era deja miezul nopţii. Noaptea este foarte întuneric afară. De aceea, Micul iepure nu putea vedea nimic în jur.
– Ce mă fac eu acum? Acasă nu pot merge dacă nu văd pe unde merg; şi am o foame de lapte…

Dar îi era foarte foame într-adevăr, iar părinţii săi nu erau prin preajmă.
– Să caut ceva de ronţăit pe aici. Voi fi… ca un miner fără lampă! Ce joc distractiv! Voi mirosi ce găsesc, iar ceea ce va avea un miros bun, voi mânca.
Zis şi făcut:
Micul iepure se întinse pe jos şi începu să meargă târâş.
– Mmm… parcă simt un miros plăcut pe aici. Ce o fi? Tot mergând târâş, întinse lăbuţele din faţă şi simţi o plantă mai rotundă, cam cât o minge de mare şi care scârţăia când apăsa pe ea.
– Ha, ce amuzant! O plantă care scârţâie! spuse el. Să vedem dacă e la fel de bună pe cât miroase! Apoi, cu băgare de seamă şi puţină teamă, luă o mică înghiţitură: avea un gust perfect!
– E bun de tot! Ce o fi oare? Voi afla mâine dimineaţă…. spuse Micul iepure.
După ce s-a săturat, s-a întins binişor pe iarbă şi a adormit din nou. În acest timp, Mama iepure şi Tata iepure erau foarte îngrijoraţi:
– Unde o fi Micul nostru iepure? Ce o fi făcând el? Sigur îi este foarte foame bietului nostru iepure!
Au stat cât au stat şi apoi, s-au hotărât să pornească să îl caute.
După ce şi-au luat câte un felinar aprins, Mama şi Tata iepure au pornit spre locul unde se juca Micul iepure de obicei. Sperau să îl găsească pe acolo.
Când au ajuns au fost foarte surprinşi: puiul lor dormea dus, iar lângă el era o varză mâncată pe jumătate…
– Ce să facem? spuse Mama iepure. Văd că are burta plină şi doarme liniştit.
Atunci, Tata iepure spuse:
– Vom aştepta până mâine dimineaţă.

Apoi, cei doi iepuri s-a aşezat lângă Micul iepure şi au dormit liniştiţi.
Când s-a trezit a doua zi Micul iepure a fost tare mirat:
– Mama? Tata? Cum au ajuns ei aici?  Şi ce caută varza asta … aici?  se gândea el.
A mai stat o clipă şi s-a gândit:
– Ce am mâncat aseară? Să fi fost chiar varză!? spuse el.
Doar ca să se convingă, iepuraşul a început să miroasă varza:
– Da, e clar ca “Bună ziua!” Am mâncat varză şi mi-a plăcut la nebunie!

Aşa a aflat în sfârşit Micul iepure că varza era într-adevăr, delicioasă!

Atunci, Micuţul a înţeles: este bine să guşti din mâncare, iar abia apoi vei şti ce gust are.

Sfârşit!

Acest material este realizat de diversificare.ro și este protejat prin Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe cu completările și modificările ulterioare. Este interzisă copierea, modificarea, afişarea, distribuirea, transmiterea, publicarea, comercializarea, licenţierea, crearea unor materiale derivate (inclusiv înregistrări audio sau video ale materialului disponibil pe site) sau utilizarea conţinutului site-ului în orice scop fără confirmarea prealabilă scrisă din partea diversificare.ro.

Citarea corectă în condițiile legii se face prin menționarea titlului materialului, numelui autorului, anului publicării și a sursei de unde provine materialul. Pentru informații despre folosirea acestui material ne puteți contacta la: oanacatalina@diversificare.ro

Pentru copii, puteţi printa ilustraţia de colorat:

iepurele care nu iubea varza albnegru

Comentarii