Cine a descoperit avocado?

Pe vremea când Pământul era abia un mic copil, exista o singură şi foarte mare ţară. Nimeni nu ştie cum se numea acea ţară fiindcă pe atunci, oamenii încă nu se treziseră din somn.
Chiar şi fără oameni, ţara aceea era plină de viaţă: în fiecare piatră locuia câte o furnică, în orice râu trăiau familii numeroase de peşti şi pe fiecare nor pufos, îşi făcea somnul de frumuseţe câte o pasăre leneşă.

Pe lângă toate aceste vietăţi diferite, trăiau şi alte animale, toate foarte interesante şi speciale. Dintre toate acestea, cea mai deosebită era Pa Wa.

Pa Wa era o un pui de crocodil şi avea 6 picioare. Ea era cât un ou de mică, avea dinţi mulţi şi mărunţi şi mai avea şi coadă şi gheare lungi, ca toate reptilele de pe atunci. Cele şase picioare îi erau foarte utile, fiindcă Pa Wa era un pui de crocodil căţărător. Acum… nu or mai fi crocodili căţărători ca Pa Wa însă, pe atunci, existau o mulţime.

Pa Wa îşi petrecea timpul alergând de colo-colo, când pe jos, când pe sus prin copaci. Însă, toate plimbările acelea îi dădeau dureri de stomac. Fiindcă alerga atât de mult, era înfometată tot timpul. Ca să uite de foame, ea fugea mai tare şi mai tare, căutând mâncare.
În toate plimbările ei rapide, Pa Wa vedea multe lucruri: animale, insecte şi fructe, toate noi şi diferite. Nu trecea nici măcar o zi fără ca Pa Wa să afle lucruri interesante sau, fără să guste câte ceva nou de-ale gurii. Cu toate acestea, nimic nu îi potolea foamea groaznică şi nici durerea de stomac…

Într-o după-amiază, Pa Wa se plimba în mare grabă, ca de obicei. Cele şase picioare ale ei nu aveau nici un chip să stea nemişcate. De aceea, şi acea plimbare era ca o cursă contra-cronometru.
– Iute-iute-iute-iute… era tot ce gândea Pa Wa. Şi iute-iute sus, iute-iute jos, iute-iute iar în sus şi apoi, BUF!!! că i se termină plimbarea.

După câteva clipe, Pa Wa se dezmetici cu greu:
– Ce… s-a întâmplat? se gândi ea ameţită. Acum îşi dădea seama: se izbise de ceva. Privind cu atenţie, văzu o pară zgrunţuroasă. Era foarte verde şi îi stătea în cale.
– Ce neobrăzată! se supără şopârla. Îţi arăt eu ţie, obraznico ce eşti! Îndrăzneşti să te propteşti în faţa mea?
Acum, Pa Wa era din cale-afară de supărată. De aceea, se grăbi să o înşface. Într-o clipă, ea s-a rostogolit repede până jos, pe iarbă. Acolo, a căscat gura şi şi-a înfipt dinţii cei mulţi şi mărunţi în coaja fructului.

– Ce pară ciudată! se miră şopârla.

Pa Wa avea de ce să fie mirată, căci para aceea era într-adevăr foarte ciudată. Era creaţă, iar în mijloc avea un sâmbure mare, ca o piatră. Până atunci, nici o pară nu avea un sâmbure chiar atât de mare şi nici nu avea coaja atât de creaţă.
– Dar e atât de gustoasă şi cremoasă… spunea ea, mâncând cu poftă pulpa fructului.
După ce termină de mâncat, Pa Wa îşi luă iarăşi picioarele la spinare. Trecură zece ceasuri şi ea încă alerga peste tot: printre firele de iarbă, printre pietre, ţopăia pe crengile pomilor,…
Când veni noaptea, se mai linişti puţin.
– Ce ciudat! Nu simt nici o durere de stomac. Para aceea ciudată trebuie să fie cauza pentru asta, se gândi Pa Wa. Apoi, ea adormi.

În dimineaţa următoare, şopârla porni după mâncare. Dar ea nu căuta orice fel de mâncare ci, pere creţe. Şopârla aşa le botezase. Ea se urcă în pomul cu pere creţe şi luă una. Dintr-o scorbură, o pasăre leneşă o privea curioasă:
– Cee faaaci…? o întrebă ea.
– Caut-o-pară-creaţă! răspunse Pa Wa grăbită.
– O paaară creaaaţăăă? Aaaici nuu cresc pere creţe… răspunse pasărea. Atunci Pa Wa s-a grăbit să o contrazică:
– Ba, chiar- ieri-am-dat-peste-o-pară-verde-şi-creaţă.
– Chiar aşa? răspunse pasărea. Dar aici cresc numai şi numai fructe zbârcite şi urâte, aşa ca tine.
Auzind asta, Pa Wa a simţit cum i se înfierbântă tot corpul de furie. Nici nu mai vedea bine când îi apăru înainte, o pară creaţă. Se grăbi să apuce cu ghearele, dar era atât de supărată încât a alunecat cu pară cu tot, strigând:
– Au! Cad! ooooooo. Şi a căzut biata şopârlă din pom, cu para cea creaţă cu tot. Ea strigase atât de tare încât, peste tot a început să răsune ecoul: Auocadoooooo… auocadoooo..
Pădurea era mare şi plină de copaci înalţi.  Toate vietăţile mari sau mici auzeau de peste tot ecoul:
– Auocadoooooo… auocadoooo..
Iată cum, toate sufletele au auzit strigătul puiului de crocodil. Fiindcă nu avea mare lucru de făcut, nişte năpârci mai surde s-au grăbit să afle noutăţile. Ele au şerpuit până la locul cu pricina. Acolo, rămăsese doar un loc mic unde căzuse Pa Wa şi coaja ruptă a fructului.
– Ce sssaa întâmplat sss? o întrebă o năpârcă pe cealaltă.
– Am auzzzit doar avocadooo, răspunse cealaltă năpârcă.
– Avocado sssspui…. ce trissst că nu şşştim mai multe…. spuse cealaltă.
Văzând că nu au ce bârfi, cele două năpârci au plecat abătute spre casă.

Pasărea cea leneşă, stătea în cuibul ei şi asculta atentă. Ea se amuza mult de cele două năpârci surde:
– Auzi la ele, ” avocado”, ha ha… Nu i se potriveşte numele ăsta. Mai bine s-ar numi pară crocodil, că tot arată ca şopârla Pa Wa.

Cele două năpârci au plecat spre casă, însă pe drum, au povestit câte în lună şi în stele despre avocado, cu toate că nu ştiau absolut nimic despre asta.
Astfel, toate vietăţile au aflat că într-un pom înalt, există nişte fructe zbârcite care se numesc avocado. Pentru că nimeni în afară de Pa Wa nu gustase acele fructe, toţi locuitorii din pădure s-au dus la pomul cu avocado, să guste.
Pomul era foarte roditor şi fiecare a putut să ia cel puţin un avocado. Cu toţii au început să guste câte puţin; apoi, au început să mănânce cu mare poftă. Şi au tot mâncat până când s-au săturat.
Tocmai de pe vremea lor şi până în zilele noastre, nu s-a găsit nimeni care să nu iubească para crocodil, zis “avocado”.

Şi-am încălecat pe un sâmbure de avocado,
şi iată cum povestea am şi terminat-o!

Sfârşit!

Acest material este realizat de diversificare.ro și este protejat prin Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe cu completările și modificările ulterioare. Este interzisă copierea, modificarea, afişarea, distribuirea, transmiterea, publicarea, comercializarea, licenţierea, crearea unor materiale derivate (inclusiv înregistrări audio sau video ale materialului disponibil pe site) sau utilizarea conţinutului site-ului în orice scop fără confirmarea prealabilă scrisă din partea diversificare.ro.

Citarea corectă în condițiile legii se face prin menționarea titlului materialului, numelui autorului, anului publicării și a sursei de unde provine materialul. Pentru informații despre folosirea acestui material ne puteți contacta la: oanacatalina@diversificare.ro

Pentru copii, puteţi descărca şi ilustratia de colorat:

cine a descoperit avocado final de colorat

Comentarii