Isop, plantă medicinală ce curăță organismul

Isopul (Hyssopus officinalis) este o plantă erbacee din familia Lamiaceae, folosită atât ca mirodenie în preparatele culinare cât și în scopuri medicinale. Planta este originară din sudul Europei, Orientul Mijlociu și până în apropierea Mării Caspice.

Beneficiile isopului le erau cunoscute vechilor civilizații, însuși numele actual al plantei este adaptat după un termen grecesc (hyssōpos = „plantă sfântă”) ce descrie utilizarea sa – frunzele de isop erau întrebuințate pentru curățarea templelor.  Planta este menționată și în Biblie, în Psalmul 50, al lui David: „Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți /…/”.

Isopul este un arbust ce poate crește până la 60 de centimentri în înălțime, prezintă o tulpină lemnoasă și frunze de un verde închis. Rezistă foarte bine în condiții de secetă și poate fi cultivat pe soluri nisipoase. În România, planta este cultivată în zonele de deal și de șes. Sunt utilizate florile sale care se recoltează de pe lujer, atunci când planta este în plin proces de înflorire. Acestea se adaugă ca atare în mâncăruri sau sunt lăsate la uscat spre a fi folosite ulterior, cel mai adesea sub formă de ceai.

Ce substanțe nutritive conține isopul și ce beneficii aduce?

Unul dintre cei mai importanți compuși ai isopului – hisopina, o substanță cu gust amar, conține minerale esențiale organismului: calciu, sodiu, fosfor, fier sau cupru. Datorită acestora, isopul este folosit și în tratarea anemiei.

Medicinal, isopul este un expectorant eficient, popularitatea plantei datorându-se în bună parte acestei proprietăți a sa. Planta intră în compoziția ceaiurilor antiasmatice și este un bun antispastic, carminativ, antiinflamator și tonic (prin taninurile și marubiina pe care le conține). Adăugat preparatelor culinare, pe lângă gustul pe care-l dă acestora, rolul isopului este să sporească pofta de mâncare și să combată balonarea.

Uleiurile volatile și flavonoidele din compoziția sa (pinen, pinocamfen, diosmina) fac din isop o plantă foarte prețioasă pentru sănătate – unul dintre motivele pentru care vechii greci o apreciau era acțiunea sa antiseptică datorată chiar acestor substanțe. Oamenii obișnuiau să consume florile acestei plante atunci când se confruntau cu o infecție în organism.

Infuzia de isop are o aromă plăcută și este folosită adesea în tratamentul afecțiunilor pulmonare.

Când poate fi introdus isopul în alimentația copilului?

Isopul poate fi introdus în alimentația copilului după vârsta de 18 luni, în doze mici ca mirodenie și în mod precaut sub formă de ceai deoarece poate provoca convulsii. Înainte de a oferi isop celui mic este bine să consultați medicul pediatru și să urmați regula celor 4 zile.

Atunci când oferiți copilului dumneavoastră ceai de isop este bine să se administreze pe perioade scurte de maximum 7 sau 10 zile. Dozele se adaptează în funcţie de vârstă şi greutate (este recomandat să nu se folosească mai mult de jumătate din doza adultului).

Cum aleg și cum prepar isopul?

Atunci când este folosit în scopuri medicinale (infuzii, sirop ș.a.m.d.) este bine ca florile de isop să fie recoltate în luna august. Isopul utilizat pentru proprietățile sale aromatice este disponibil între lunile iunie și octombrie și poate fi uscat la soare și păstrat în locuri bine aerisite.

Isopul este folosit la prepararea brânzeturilor de casă și poate fi adăugat supelor/ ciorbelor, salatelor de verdețuri și fructe, sau mai poate fi folosit pentru aromatizarea băuturilor. Frunzele proaspete de isop, frecate cu sare și puțin oțet sau zeamă de lămâie, apoi amestecate cu unt, sunt un adaos potrivit pentru mâncărurile ce necesită un timp îndelungat de digestie (cărnuri, fasole, mazăre etc.).

Surse:
http://en.wikipedia.org/wiki/Hyssopus_officinalis
https://botanical.com/botanical/mgmh/h/hyssop48.html
http://www.wellness.com/reference/herb/hyssop-hyssopus-officinalis/dosing-and-safety

Sursă foto: http://flic.kr/p/76QRm6

Comentarii