Pătlagina este o plantă erbacee cu frunze ovale lungi de 6-10 cm şi late de 3-5cm. În limbajul popular, o întâlnim sub multe denumiri, de exemplu: iarbă grasă, iarbă mare, iarba bubei sau mama pădurii.
Ea a fost folosită din timpuri ancestrale fiind menţionată pentru prima dată într-un ’’Ierbar’’ de la sfârșitul secolului 4 care pomenea pătlagina ca remediu împotriva mușcăturilor de șarpe. Apoi în secolul 10 în manuscrisul anglo-saxon ’’Lacnuga’’ este notată în ’’Poţiunea de nouă plante’’ împotriva infecțiilor și a otravei.
Pătlagina creşte în zone cu relief diferit însă la noi se găseşte peste tot, chiar şi pe terenuri virane sau în grădini. Florile ei au culoare roz sau albăstrui şi sunt grupate într-un spic, iar fructul este o capsulă ovală care are între 6 şi 25 de seminţe.
Ce substanţe nutritive conţine pătlagina şi ce beneficii aduce?
Pătlagina este bogată în minerale și calciu, xiloză, vitaminele A, C şi K, tanin, caroten, enzime şi pectine. Conține mulți compuși bioactivi ca flavonoide (compus organic întâlnit în multe plante care are un efect benefic în dieta umană pentru că alterează acțiunea negativă a alergenilor, virușilor și carcinogenilor), allantoină (alt compus organic care stimulează creșterea celulelor) și aucubină (compus organic care protejează ficatul).
Studiile științifice au demonstrat efectele pătlaginei ca anti-inflamatoare, analgezică, ușor antibiotică, cicatrizantă și activă în creșterea imunității.
Când pot introduce pătlagina în alimentaţia copilului meu?
Se ştie că bebeluşii care răcesc trebuie trataţi cu ceaiuri şi siropuri din plante pentru a se evita astfel administrarea antibioticelor. Totuşi, există posibilitatea ca în cazul siropurilor cumpărate din farmacie, acestea să conţină şi benzoat de sodiu, amănunt care trebuie să se găsească pe prospect. În cazul acestora nu se recomandă administrarea mai devreme de vârsta de doi ani.
Pătlagina poate fi oferită ca atare, sub formă de ceai, care este 100% natural, sau sirop, încă de la vârsta de 6 luni. La fel ca în cazul oricărui aliment nou pe care i-l oferiți celui mic, este recomandat să consultați înainte medicul pediatru și să urmați regula celor 4 zile.
Cum aleg şi cum prepar pătlagina?
Astăzi, cea mai cunoscută formă de consum a pătlaginei este ceaiul, însă planta poate fi folosită și în stare crudă.
Frunzele, mugurii și florile sunt comestibile și pot fi preparate proaspete sau gătite în diverse modalități. Ca la multe plante din flora spontană, ele sunt mai bune tinere – frunzele și tulpinile mature devin fibroase pe măsură ce îmbătrânesc, totuși chiar și acestea se pot consuma fără probleme dacă sunt fierte suficient.
Semințele plantei sunt extrem de mici și se culeg mai greu însă la rândul lor sunt pline de vitamine și substanțe nutritive. Se pot pune în mâncăruri sau salate, în aluaturi, sau pot fi făcute făină. În comerț, în magazinele de profil, se poate găsi făină sau tărâțe de Psyllium, un nume complicat care nu este altceva decât o varietate de pătlagină ce provine din subcontinentul indian și care dezvoltă semințe ceva mai mari ca dimensiuni.
Pentru mămicile care au posibilitatea să culeagă această plantă-minune există reţete tradiţionale de sirop, cataplasme sau tinctură. Pe vremuri, la țară, oamenii puneau frunzele zdrobite direct pe rană atunci când se accidentau în sapă sau cuțit, dacă aveau bășici, sau le foloseau pentru ameliorarea mâncărimilor cauzate de ciupiturile de insecte. Ea este un remediu natural ce calmează urzicăturile și usturăturile cauzate de arsurile de soare, vindecă repede tăieturi şi răni, iar recent s-a descoperit că pătlagina ajută şi la vindecarea nodululor mamari.
Surse (ro):
http://revista-tratamente-naturiste.ro/totar.php?totart&na=Patlagina%20are%20efect%20cicatrizant%20si%20ajuta%20la%20scaderea%20tensiunii%20arteriale
http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/babicum-sirop-de-patlagina_15585-http://sanatate.bzi.ro/frunzele-de-patlagina-reduc-nodulii-mamari
http://www.informatiadeseverin.ro/ids2/index.php/sanatate/8438-ptlagina-
Sursa foto: http://flic.kr/p/gGUpPL