Fasole verde sau fasole uscată?

Fasolea sau fasolea comună (Phaselous vulgaris) își are originile în America Centrală și de Sud, fiind unul dintre cele trei alimente care au constituit baza agriculturii americane străvechi, alături de dovleac și porumb.
Face parte din familia leguminoaselor, alături de soia, linte, mazăre și năut. Cele mai cunoscute soiuri de fasole sunt:
– fasolea neagră, folosită în special în America Latină
– fasolea roșie (kidney beans) sau fasolea chili
– fasolea pinto (pinto beans) care este intens folosită în America și nordul Mexicului
– fasolea albă sau navy beans, numele acesta venind de la faptul că era alimentul de bază al Marinei americane în anii ‘20
– fasolea verde care este de fapt fructul necopt al fasolei comune.

Brazilia și India sunt cei mai mari producători de fasole uscată, în timp ce China este renumită pentru producția sa de fasole verde.

Ce substanțe nutritive conține fasolea?

Conținutul de nutrienți diferă de la fasolea verde la cea uscată. Fasolea verde este bogată în calciu, vitamina K, vitamina A și magneziu. Conține de asemenea cantități importante de vitamina C, vitamina E și mangan.

Fasolea uscată este în schimb bogată în antioxidanți, importanți în prevenirea cancerului sau bolilor de inimă. Cu cât boabele sunt mai închise la culoare cu atât conținutul de antioxidanți este mai ridicat. Fasolea neagră de exemplu este la fel de bogată în antioxidanți ca și strugurii sau afinele.
Totodată, fasolea uscată este bogată în amidon, proteine, fibre și este o sursă excelentă de fier, potasiu, seleniu, vitamina B6, molibden și acid folic. O singură cană de fasole neagră asigură mai mult de jumătate din necesarul zilnic de fibre și o treime din cel de proteine, echivalând cu 60 de grame de carne de pui sau somon.
Calitățile fasolei o recomandată în prevenirea bolilor de inimă, în reducerea colesterolului și în stabilizarea nivelului de zahăr asigurând în același timp energia zilnică necesară.

Este fasolea toxică?

Anumite soiuri crude de fasole (în special cea roșie) conțin o toxină (lectin phytohaemagglutinin) care se elimină prin preparare termică. Ce este important de menționat este că fasolea gătită insuficient poate fi mai toxică decât boabele crude, astfel că se recomandă fierberea boabelor de fasole pentru cel puțin 10 minute la 100° C pentru eliminarea în totalitate a toxinelor. Prepararea fasolei la slow cooker poate fi la fel de dăunătoare, având în vedere că temperaturile scăzute pot să nu elimine în totalitate toxinele. În Africa se obișnuiește fermentarea boabelor de fasole pentru eliminarea toxinelor și pentru păstrarea nutrienților.

Când pot introduce fasolea în alimentația copilului?

Fasolea verde este recomandată după vârsta de 7 luni, aceasta fiind mai ușor de digerat decât fasolea uscată care este recomandată în general după 10 luni. Unii pediatri recomandă fasolea uscată după vârsta de 1 sau 2 ani, fiind mai greu de digerat și putând provoca probleme digestive. Cel mai bine este să consultaţi medicul pediatru cu privire la momentul oferirii acestui aliment bebeluşului și să urmați regula celor 4 zile pentru a vedea o eventuală reacţie neplăcută.

Fasolea nu se regăsește printre alimentele cu potențial alergen. Cu toate acestea, dacă copilul este alergic la soia, cu care fasolea se înrudește, este bine să discutați cu medicul pediatru despre momentul introducerii fasolei în alimentație.

Cum alegem fasolea?

Fasolea verde proaspătă trebuie să fie tare, de o culoare vie și să nu aibă pete. Evitați fasolea verde care are pete maronii sau care este ațoasă pentru că acestea sunt semne că nu este proaspătă. Puteți să o păstrați în frigider necurățată, în pungă de plastic, unde va rezista în jur de 5 zile. Fasolea verde poate fi și congelată după ce a fost opărită.
Fasolea uscată este comercializată la vrac, preambalată sau la conservă. Se depozitează într-un recipient închis, într-un loc uscat, răcoros și ferit de lumină și rezistă până la 12 luni.

Cum se prepară?

Fasolea verde poate fi preparată la aburi sau fiartă în puțină apă. Când doriți să o fierbeți, adăugați fasolea după ce apa a început să dea în clocot. Se lasă la fiert până la 15 minute pentru a-și păstra culoarea și fermitatea.
Fasolea uscată se prepară cel mai adesea fiartă după ce a fost înmuiată în apă rece pentru câteva ore (de regulă peste noapte). Prin înmuiere se scurtează și timpul de fiebere. Pentru a elimina substanțele care provoacă flatulență se recomandă ca fasolea să fie clătită în mai multe ape și de asemenea să fie aruncată apa în care a fiert. Fasolea uscată necesită un timp lung de fierbere de la o oră până la patru ore.

Surse (en):
http://wholesomebabyfood.momtastic.com/legumeslentilsbabyfoodrecipes.htm
http://wholesomebabyfood.momtastic.com/greenbeansbabyfoodrecipes.htm
http://www.homemade-baby-food-recipes.com/green-beans-baby-food.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Bean
http://en.wikipedia.org/wiki/Green_bean
http://whfoods.org
http://www.naturodoc.com/library/children/solid_food.htm

Surse (ro):
http://www.copilul.ro/sugar/diversificare/Diversificarea-legume-si-fructe-in-meniul-bebelusului-a1282.html
http://www.utilecopii.ro/retete/retete-pt-copii/fasole-verde-fasolea-in-alimentatia-copilului/9803/
http://www.lumeapiticilor.ro/?aid=2652

Sursă foto: http://flic.kr/p/4z9EP8

Author: Carmen

Mulțumită băiețelului meu năzdravan am început să explorez zona culinară. Așa am făcut chiar o pasiune pentru găsirea acelor variante apetisante și sănătoase pentru el, dar și pentru noi.

Share This Post On