Lucruri interesante despre fasole

Fasolea a fost mult timp nedreptăţită prin denumirea de “mâncarea săracului”. Unul dintre cele mai hrănitoare alimente, fasolea este săracă în grăsimi, lipsită de grăsimi saturate sau colesterol, dar asigură organismului substanţe nutritve esenţiale precum fibre, proteine, calciu, fier, acid folic şi potasiu. Mai multe organizaţii internaţionale de sănătate, printre care şi World Health Organization, au recunoscut rolul important al unei alimentaţii ce include fasole pentru reducerea riscului de a dezvolta afecţiuni ale inimii, prin scăderea nivelului colesterolului, şi a unor tipuri de cancer. Unele studii sugerează că un consum regulat de fasole reduce presiunea arterială si contribuie la menținerea unui nivel scăzut la zahărului din sânge.

Ştim deja că fasolea este un aliment pe care să îl introducem frecvent în meniu, însă am aflat unele lucruri care probabil vă vor uimi.

Iată câteva lucruri interesante despre fasole:

Aliment străvechi

Fasolea se afla printre primele plante cultivate de oameni, în aceeaşi perioadă în care au început să pună bazele agriculturii, să domesticească animale şi să-şi creeze unelte. Descoperiri arheologice din Thailanda plasează fasolea în anul 9750 înaintea erei noastre, precum şi în Mexic sau Peru, de acum 9000 de ani. La început culturile predominante în fasole (şi alte leguminoase) și cereale (grâu, orz, mei, orez și porumb). Exstă şi un motiv bine întemeiat pentru asocierea celor două tipuri de plante, pentru că formează împreună o proteină completă.

Varietăţi

Există mai mult de 130 de varietăţi de fasole cu forme, mărimi culori şi chiar gusturi diferite. La nivel mondial, fasolea verde este a treia cea mai populară planta cultivată în grădină, după roşie şi ardei.

Seminţe

Boabele de fasole sunt, de fapt, seminţe ale unor plante din familia Fabacee sau leguminoase, din care mai fac parte mazărea, lintea sau năutul. Seminţele cresc într-o păstaie, care este, de fapt, fructul plantei. În funcţie de varietate, păstăile pot conţine între 1 şi 12 boabe.

Rehidratarea boabelor uscate

Fasolea este extrem de versatilă şi accesibilă, putând fi uscată şi păstrată câţiva ani buni de zile. Rehidratarea boabelor de fasole le revigorează şi activează încă o dată enzimele şi proteinele.

Versatilitate

Fasolea poate fi gătită, germinată (doar fasolea de tip adzuki și mung, alte soiuri fiind toxice), măcinata şi transformată în făină, sau ca ingredient principal în unele deserturi. Probabil credeţi că este o geseala, dar nu este aşa. Fasolea adzuki se folosește în mod tradiţional în deserturi asiatice, dar nu numai.

Proteine

Fasolea şi rudele sale leguminoase reprezintă cea mai concentrată sursă de proteine vegetale. Între 6 şi 11% din greutatea să o reprezintă proteinele.

Fertilizator

Fasoalea este singura plantă care îmbogăţeşte pământul în care este cultivată. Legumnoasele au nişte noduli pe rădăcini, care eliberează azot în pământ, un element esenţial pentru dezvoltarea plantelor.

Surse:
http://www.foodreference.com/html/artbeans.html
http://www.tcaps.net/wp-content/uploads/2015/02/Harvest-of-the-Month-Beans.pdf
http://www.workman.com/blog/2012/03/10-fascinating-bean-facts-from-crescent-dragonwagons-bean-by-bean/