Alături de proteine şi lipide, carbohidraţii reprezintă o componentă majoră a alimentaţiei (macronutrient), iar pentru a supraviețui, corpul uman are nevoie atât de macronutrienți, cât și de micronutrienti (vitamine, minerale și alte substanțe nutritive). Carbohidraţii, alături de grăsimi, asigură o sursă majoră de energie, indispensabilă pentru creier și bună lui funcționare, dar lucrurile nu sunt atât de simple. Numeroase diete indica spre o alimentaţie lipsită de carbohidraţi, lucru practic imposibil deoarece aproape toate alimentele conţin într-o măsură mai mică sau mai mare, carbohidraţi. De exemplu, chiar şi castravetele, care are în componenţă 90% apă, conţine aproximativ 2-3 grame de carbohidrați/100 de grame.
Atenţia întreptată spre carbohidraţi în ultimii ani este datorată legăturii dintre consumul de zahăr şi cereale rafinate (pâine albă, paste, produse de patiserie etc.) şi creşterea numărului de persoane obeze în SUA şi alte ţări dezvoltate, afecţiune legată în acelaşi timp şi de sedentarism şi un consum excesiv de mâncare, de multe ori calorii goale.
Carbohidraţi simpli şi complecşi
Există două tipuri de carbohidraţi: simpli (fructoza, glucoză, lactoză) şi complecşi (polizaharide).
Carbohidraţii complecşi se găsesc în cereale şi produse din cereale și se descompun cu ajutorul unei enzime, numită amilază, în zaharuri simple, care sunt absorbite apoi în organism. Astfel, nivelul zahărului din sânge creşte în mod treptat. Totuși, asta nu înseamnă că toţi carbohidraţii complecşi reprezintă o alegere bună. Produsele rafinate, precum orezul alb şi făina albă sunt golite de substanţe nutritive importante şi de fibre. Optaţi pentru cereale integrale şi acordaţi o atenţie specială modului de preparare, de asemenea. Hidratarea cerealor integrale, indiferent de formă, boage, fulgi sau făina se hidratează pentru a face disponibile substanţele nutrititive pentru corpul uman.
Carbohidraţii simpli se absorb mult mai rapid, fără să mai fie necesar procesul de descompunere, astfel nivelul zahărului din sânge are o creştere bruscă. Se mai numesc şi zaharuri simple, pe care le găsim în zahărul rafinat şi produse pe bază de zahăr (bomboane, ciocolată, prăjituri). Aceasta nu înseamnă că toate zaharurile simple sunt “rele”. Carbohidraţii simpli se găsesc şi în numeroase alimente sănătoase și hrănitoare, precum fructe, legume sau lapte.
Surse de carbohidraţi
Unele surse de carbohidraţi sunt mai bune decât altele, indiferent că sunt complecși sau simpli, aşadar iată o listă a celor care contribuie la alcătuirea unei alimentaţii echilibrate pentru copii:
- Cereale integrale (fulgi de grâu, ovăz, etc., pâine integrală, biscuiţi integrali etc.)
- Fructe
- Legume
În concluzie, nu toate alimentele care conţin carbohidraţi sunt dăunătoare pentru sănătatea copiilor, fie că sunt complecşi (cereale) sau simpli (fructe). Important este să alegem cu atenţie sursele din care copiii îşi iau carbohidraţii şi mai ales să păstrăm un echilibru în alimentaţia celor mici încă de la începutul vieţii lor, în burta mamei. Obiceiurile sănătoase stabilite la o vârstă frageta vor rămâne cu ei o viaţă întreagă. Asiguraţi-vă, deci, că le oferiţi exemple bune de urmat pentru o viaţă sănătoasă.
Surse:
http://healthy-kids.com.au/food-nutrition/nutrients-in-food/carbohydrates/
http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/carbohidratii_11705
https://www.fatsecret.com/calories-nutrition/usda/cucumber-(peeled)?portionid=59108&portionamount=100.000
http://www.livestrong.com/article/349062-list-of-carbohydrate-foods-for-kids/
http://www.buildhealthykids.com/basics.html
Sursa foto: https://flic.kr/p/jKPYkq
