Mercurul din farfurie – Partea a II-a

Recomandări europene și internaționale în privința consumului de pește:

În Australia şi Noua Zeelandă recomandarea instituțiilor de sănătate este un consum săptămânal de 2-3 porţii a 75g de peşte (exlus peştele cu un conţinut mare de mercur, precum rechin sau peşte spadă) pentru copiii mici şi 2-3 porţii de 150g pentru copiii mai mari de 6 ani. De asemenea, oficialii australieni spun că este permisă copiilor mici şi femeilor însărcinate o porţie de peşte cu conţinut mare de mercur, la două săptămâni, fără a consuma orice alt fel de peşte în acea perioadă.

Comisia Europeană, pe de altă parte, permite femeilor care vor să rămână însărcinate, cele care sunt gravide şi care alăptează, precum şi copiilor să mănânce mai puţin de 100 de grame de pește mare prădător, pe săptămână (de ex. rechin, peşte spadă, merlin şi ştiucă), cu condiţia de a nu mânca şi alt tip de peşte în acea săptămână. De asemenea, este recomandat să nu consume ton mai mult de 2 ori pe săptămână. Totodată, conform autorităţilor din Danemarca, tonul din conserve are un nivel mai mic de mercur, datorită mărimii sale reduse, iar consumul nu intre în categoria peştelui cu un conţinut ridicat.

Recomandările în privinţa consumului de peşte la nivel european nu sunt aliniate, iar directivele diferă de la o ţară la alta, unele fiind mai prevăzătoare decât altele. Vom lista mai jos recomandările disponibile din câteva ţări europene:

Danemarca creşte vârsta categoriei de risc reprezentată de copii la 14 ani şi limitează consumul de ton, vulpe şi pisică de mare, halibut, escolar, peşte spadă, ştiucă, biban şi salău, la nu mai mult de 100 g pe săptămână.

Suedia recomandă categoriilor de risc să nu consume deloc halibut mare, ficat de cod, țipar, rechin, peşte spadă sau ton (îngheţat sau proaspăt)

– În Cehia, copiii mai mici de 3 ani sunt consideraţi o categorie de risc. Rechinul, peştele spadă, şi prădătorii mari de apă dulce, precum ştiuca, salăul şi avatul, se consuma în cantităţi mai mici de 170 g pe săptămână.

Finlanda limiteză consumul de somon prins în Marea Baltică, herring mare, ştiucă şi alţi prădători mari la o dată, cel mult de două ori pe lună, pentru categoriile de risc. Persoanele aflată la vârsta la care este posibil să aibă un copil, indiferent de sex, reprezintă o categorie de risc.

– În Franţa, se recomandă evitarea peştilor prădători. Femeile însărcinate şi care alăptează să limiteze consumul la 60g de pește prădător pe săptămână, iar copiii mici 150g pe săptămână.

– În Marea Britanie vârsta copiilor care să limiteze consumul de peste bogat în mercur creşte la 16 ani. Reglementările sunt similare pentru grupurile de risc, iar ceilalţi consumatori pot mânca o porţie de rechin, peşte spadă sau merlin o dată pe săptămână, fără restricţii în privinţa tonului.

Am listat toate recomandările existente în prezent în Europa, deoarece fiecare ţară stabileşte aceste limite în funcţie de măsurătorile făcute pe capturile din apele proprii şi peştele importat. România nu are asemenea reglementări. Este important să cunoaştem aceste limite şi recomandări, ca părinţi, viitori părinţi sau simpli consumatori. Limitele nu sunt clare şi nici nu există un consens în privinţa consumului de peste mai mult sau mai puţin bogat în mercur.

În continuare voi lista peștii cu un nivel ridicat si pe cei care sunt considerați a acumula o concentrație mică de mercur de-a lungul vieții, conform The Health and Environment Alliance, o organizaţie europeană care a coroborat datele oficiale ale mai multor state membre UE  în privinţa peştelui de provenienţă europeană sau din America de Nord.

Peşti cu un conţinut ridicat de mercur:

-Pește pescar, Lophius species (Anglerfish (or monkfish))

-Păstrăv arctic, Salvelinus alpinus (Artic charr)

-Avat, Aspius aspius (Asp)

-Lufăr, Pomatomus saltatrix (Bluefish)

-Pălămidă, Sarda Sarda (Bonito)

-Mihalț, Lota lota Burbot (or ling)

-Somn, Anarhichas lupus (Catfish)

-Anghilă (Țipar), Anguilla species (Eel)

-Halibut, Hippoglossus hippoglossus (Halibut)

-Macrou rege, Scomberomorus cavalla

-Merlin, Makaira species (Marlin)

-Biban, Perca fluviatilis

-Știucă, Esox lucius (Pike)

-Sebastă, Sebastes marinus (Redfish)

-Lutianide, Lutjanidae (Red snapper)

-Sailfish, Istiophorus platypterus

-Somon sălbatic (Marea Baltică) (Salmon, wild (Baltic Sea, including Gulf of Bothnia) )

-Păstrăv de munte sau Păstrav somonat, Salmo trutta (Salmon trout, wild (Baltic Sea, including Gulf of Bothnia)

-Șalău (american, Walleye; cel european este o altă specie), Sander vitreus vitreus (Sander or pike-perch (zander, walleye))

-Pește-teacă, Lepidopus caudatus, Aphanopus carbo (Scabbard fish)

-Biban de mare, Dicentrarchu (Sea bass)

-Doradă, Pagellus species (Sea bream (or pandora))

-Rechin, (Shark (all species))

-Escolar (Snake mackerel, escolar)

-Sturion, Acipenser species (Sturgeon)

-Pește spadă, Xiphias gladius (Swordfish)

-Biban auriu (Golful Mexicului), Caulolatilus species Tilefish (Golden bass or golden snapper (Gulf of Mexico))

-Păstrăv mare (Trout (large))

-Ton albacore (ton alb), Ton bluefin, bigeye și yellowfin, Thunnus species (Tuna, Tunny (albacore tuna or “white tuna”, bluefin, bigeye, yellowfin tuna))

Alți pești de care să ne ferim sunt pangasius și pește pion roșu.

Peşte cu nivel scăzut de mercur:

Anşoa, Engraulis encrasicolus (Anchovy)

Crap, Cyprinus carpio (Carp)

Moluşte, Mercenaria mercenaria, Mya arenaria (Clams)

Crab (Crab)

Langustă (Crayfish)

Sepie , Order Sepiida (Cuttlefish)

Peşti plati  (plătica, cambula, calcan), Plaice, pleuronectes platess, pleuronectes limande, leuronectes flesus (Flatfish (flounder, plaice, sole))

Eglefin, Melanogrammus aeglefinus (Haddock)

Midii (Mussels)

Stridii, Ostrea (Oyster)

Cod negru, Pollachius pollachius (Pollock)

Păstrăv (de crescătorie), Oncorhynchus mykiss (Rainbow trout (farmed))

Barbun, Mullus surmuletus (Red mullet)

Somon (de crescătorie), (Salmon (farmed))

Sardine, Sardina pilchardus (Sardine)

Scoici (Scallop)

Crevete (Shrimp)

Calamar, Loliginidae, ommastrephidae (Squid/Calamari)

Tilapia, Oreochromis spp (Tilapia)

Păstrăv de mare, Cynoscion regalis (Weakfish (sea trout))

Concluzie

Pentru siguranţa şi sănătatea copilului meu, voi alege să aplic reglementările cele mai aspre, şi anume să consum şi să ofer copilului peşte cu un conţinut redus de mercur, adică peşti mici, şi mai rar peşti cu un conţinut mediu.

Surse: 
http://www.foodstandards.gov.au/consumer/chemicals/mercury/documents/mercury_in_fish_brochure_lowres.pdf
http://ec.europa.eu/food/food/chemicalsafety/contaminants/information_note_mercury-fish_12-05-04.pdf

Author: Catalina

Sunt mama unui băieţel care îmi este atât critic culinar, cât şi ajutor în bucătărie. Susţin ideea responsabilităţii personale, iar, pentru mine, aceasta porneşte chiar de la respectul şi atenţia pentru propria sănătate și alimentație. Îmi place să mănânc, ador dulciurile şi mă bucur să descopăr mereu reţete pe cât de gustoase, pe atât sănătoase.

Share This Post On