Păstaia cu trei dorinţe

 A fost odată, într-o ţară îndepărtată, un ţăran. El era foarte harnic, dar era şi foarte sărac. Toată averea lui era casa şi curtea pustie. De aceea, trebuia să muncească pe moşia unui boier. În schimbul muncii lui, primea doar câte ceva de mâncare şi nimic altceva.
Mâncarea primită era puţină. De multe ori, el şi nevasta nu mâncau nimic. Ţăranul şi nevasta lui aveau stomacul gol seară de seară. El era fericit că măcar copiii se duceau la culcare sătui.
Ca să uite de foame, ţăranul şi nevasta lui ieşeau în curte. Îşi rezemau coatele pe gard şi se uitau la  stele. Se rugau şi ei, ca doi oameni săraci ce erau:
– Dă-ne şi nouă, Doamne, un gram de noroc, să ne creştem copiii!
Săraci cum erau, atât puteau şi ei să facă: să se roage pentru o minune.
Zilele treceau greu, iar ţăranul era tot mai deznădăjduit.
Într-o seară, când mergea spre casă, se uita la mâncarea puţină pe care o avea:
– Iar vom sta flămânzi diseară. Ce soartă grea am şi eu! se gândea el plin de amărăciune.
Dar, ţăranul era un om bun. Iar pentru oamenii buni, soarta păstrează surprize frumoase.
Chiar a doua zi, soarta ţăranului sărac avea să se schimbe.
După ce se trezi, el plecă spre moşia stăpânului său. Cum mergea el grăbit, văzu chiar în mijlocul drumului, o păstaie grasă şi verde. Flămând cum era, se grăbi să o ia de pe jos. O apucă grăbit, să nu îl vadă cineva. Privi în toate părţile şi căscă gura. Când era să pună păstaia în gură, minune: păstaia prinse grai omenesc:
– Stai! Stai! Nu mă mânca omule! se auzi ea strigând.
Ţăranul încremeni de spaimă! Cine a mai auzit vreodată de păstăi vorbitoare, care stau tolănite în mijlocul drumului? Omul nu ştia ce să facă şi nici ce să spună. Aşa o minune nu se mai pomenise.
Privind-o, ţăranul uită şi de boier şi de moşie. Se uita cu ochii mari la păstaie. Ea începu să îi spună:
– Omule! Eu sunt Păstaia cu trei dorinţe. De când aştept să vii… Am crezut că nu mai ajungi odată! îl certă ea.
Acum, ţăranul cel sărac, întrebă:
– Cum să mă aştepţi tocmai pe mine? Eu sunt doar un biet ţăran, spuse el, mirat.
– Nu ştiu asta. Eu ştiu că vântul de primăvară mă duce unde trebuie să ajung. Aşa că, iată-mă!
– Şi eu ce să fac cu tine? Doar nu vrei să te mănânc.
– Nici gând! Dacă vrei să îţi fie bine, nu ai să mă mănânci! spuse păstaia. Sunt aici ca să îţi împlinesc trei dorinţe. Aşa că, gândeşte-te bine ce dorinţe ai.
Auzind asta, ţăranului chiar nu îi venea să creadă ce se întâmpla.
– Trei dorinţe? spuse el.
– Da, dar gândeşte-te foarte bine. Nu poţi să te răzgândeşti. Nici nu poţi primi mai mult decât ceea ce am spus.
Ţăranul s-a gândit ce s-a gândit şi apoi, a spus:
– Îmi doresc multe lucruri, dar, cel mai mult, vreau sănătate pentru mine şi pentru familia mea.
– Asta este o dorinţă uşor de îndeplinit. Care este a doua dorinţă? spuse Păstaia.
– Apoi, mai vreau să am viaţă lungă, ca să îmi văd copiii mari, la casele lor, spuse ţăranul.
– Şi asta e o dorinţă uşor de îndeplinit. Care este ultima ta dorinţă? spuse Păstaia.
– A treia dorinţă pe care o am… Dacă aş putea să cîştig ceva bani să îmi cresc copiii… Boierul îmi dă numai de mâncare, dar copiii mei vor avea nevoie şi de bani.
– Omule, dacă îmi cereai un sac cu bani, să ştii că nu îi primeai. Dar, pentru că vrei să îi câştig muncind, află că asta se poate. Aşteaptă până mâine dimineaţă! spuse Păstaia şi dispăru într-un nor de fum.
Ţăranul se duse apoi la moşie, ca în fiecare zi. Seara se întoarse acasă şi îi povesti nevestei ce i se întâmplase. După ce copiii s-au dus la culcare, ţăranul se culcă şi el. Era foarte obosit.
În timpul nopţii, el avu un vis foarte ciudat: se făcea că era pe un camp larg, plin cu verdeaţă. Cum mergea el pe câmpul acela, plantele prindeau glas şi îi spuneau multe lucruri neînţelese. Dimineaţa, ţăranul se trezi foarte vesel. În mintea lui răsunau multe cuvinte care abia acum căpătau înţeles.
– Nevastă! Nevastă! striga el.
Nevasta lui se trezi speriată.
– Ce-i? Ce-ai păţit? întrebă ea.
Ţăranul însă nu spuse nimic. O luă de mână şi se duseră amândoi în curtea casei. Acolo îi aştepta ceva incredibil: curtea lor era plină cu păstăi verzi, aşezate în trei grămezi mari cât casa: o grămadă cu păstăi de fasole, o grămadă cu păstăi de mazăre şi o grămadă cu linte.
– Vai… ce de păstăi… spuse nevasta. Ce să facem cu atâtea păstăi?
Dar, ţăranul ştia ce să facă, doar visase toată noaptea!
– Ce să facem? Le gătim, le punem la borcan, iar restul le vând la târg. Uite-aşa facem şi noi un bănuţ! spuse el bucuros.
Aşa că, nevasta ţăranului se puse pe gătit: ba o ciorbă cu linte, ba o supă cu mazăre, ba salată , ba păstăi cu mentă şi câte şi mai câte!
El luă o desagă plină cu păstăi de fasole şi plecă repede la târg. Pe drum, îşi aminti de Păstaia cu trei dorinţe:
– Dacă nu era ea, şi azi sufeream de foame. Când o voi vedea, îi voi mulţumi din inimă, spuse el.
Dar Păstaia era chiar în desaga ţăranului.
– Cu dragă inimă te-am ajutat! De acum, totul depinde de tine. Va trebui să munceşti ca şi până acum, dar pe moşia ta, spuse ea.
În ziua aceea, omul reuşi să vândă toate păstăile din desagă. Apoi, cu banii câştigaţi, îşi cumpără o bucăţică de pământ bun. Acolo îşi făcu şi el o moşie, ca a boierului. Acum era şi el om gospodar care avea de toate. De atunci au trecut ani mulţi. Copiii ţăranului au crescut mari şi au avut copii şi ei. Cu toţii au fost feriţi de boli şi de sărăcie pentru tot restul vieţii. Iar ţăranul, a avut zile multe. Aşa cum ceruse, a trăit ani mulţi pe lume, şi-a văzut copiii mari şi nu a mai îndurat sărăcia niciodată.

 

Acest material este realizat de diversificare.ro și este protejat prin Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe cu completările și modificările ulterioare. Este interzisă copierea, modificarea, afişarea, distribuirea, transmiterea, publicarea, comercializarea, licenţierea, crearea unor materiale derivate (inclusiv înregistrări audio sau video ale materialului disponibil pe site) sau utilizarea conţinutului site-ului în orice scop fără confirmarea prealabilă scrisă din partea diversificare.ro.

Citarea corectă în condițiile legii se face prin menționarea titlului materialului, numelui autorului, anului publicării și a sursei de unde provine materialul. Pentru informații despre folosirea acestui material ne puteți contacta la: oanacatalina@diversificare.ro

Comentarii