Aluminiul este prezent, în mod natural şi în cantităţi reduse, în alimente, însă este frecvent folosit în procesul de fabricare a multor produse alimentare, în special produse de patiserie şi de panificaţie, praf de copt, sare, formula de lapte praf, coloranţi etc., în apă, medicamente şi vaccinuri, cosmetice, ţigări, vase pentru gătit, ambalaje şi folii pentru împachetat. Practic este imposibil de evitat.
Aluminiul se găseşte şi în laptele matern, în cantităţi mici (0.0092 to 0.049 mg/L), formula de lapt praf (0.058–0.15 mg/L) şi în cantităţi mai mari în formulele pentru bebeluşi pe bază de soia (0.46–0.93 mg/L).
Cum este afectat organismul de nivelul ridicat de aluminiu din organism?
Expunerea minimă la aluminiu nu reprezintă o problemă pentru organismul uman. Conform, World Health Organization (WHO), doza zilnică tolerată este de 1 mg/kg masă corporală/zi, însă din cauza multiplelor surse care ne înconjoară, această limită poate fi depăşită cu uşurinţă, iar alegerile informate pe care le facem zilnic în privinţa produselor pe care le consumăm pot face diferenţa. Conform CDC, Centers for Disease Control and Prevention, în medie, un locuitor al SUA consumă (doar prin alimentaţie) între 7 şi 9 mg de aluminiu pe zi.
Aluminiul acţionează ca o neurotoxină atunci când este prezentă în organism în cantităţi mari, iar cercetări au arătat legătura dintre acesta şi afecţiuni neurologce, inclusiv demență, autism sau Parkinson. Iniţial considerat un factor în dezvoltarea Alzheimer (concentraţii mari de aluminiu au fost găsite în creierul bolnavilor de Alzheimer), studii recente îl exonerează de vină. Totuşi, dovezile ştiinţifice sunt încă insuficiente datorită imposibilităţii de a cerceta efectele pe termen lung ale expunerii, din diferite surse, la aluminiu.
Cum sunt afectaţi copii de nivelurile ridicate de aluminiu?
Copiii şi adulţii cu afecţiuni ale rinichilor sunt predispuşi efectelor negative ale expunerii la aluminiu, deoarece eliminarea acestui metal nu se realizează în mod eficient. Creierul şi sistemul osos al copiilor cu probleme renale poate fi afectat. Sistemul osos este afectat din cauza aluminiului care împiedică absorbţia fosfaţilor, compuşi chimici necesari pentru sănătatea oaselor.
Nu se ştie dacă aluminiul poate cauza defecte de naştere la oameni. Totuși, studiile pe animale nu au descoperit defecte de naştere datorate aluminiului, însă animalele foarte tinere, cu mame care au fost expuse la cantităţi mari de aluminiu în timpul sarcinii şi a alăptării, au dat semne de pierdere a memoriei, slăbiciune fizică şi scădere a coordonării, precum și cobaii adulți.
Vase şi folie de aluminiu
În prezent, o practică des întâlnită în bucătărie este pregătirea alimentelor la cuptor, învelite în folie de aluminiu. Aluminiul este, de asemenea, utilizat frecvent în fabricarea vaselor de bucătărie. Se estimează că aproximativ 20% din aluminiul pe care îl ingerăm vine din vasele şi folia de alumniu. Să vedem în ce mod influenţează folosirea vaselor și foliei de aluminiu nivelurile de aluminiu din alimente.
Un studiu publicat în 2006 a evaluat nivelurile de alumniu din mai multe tipuri de carne gătită în folie de aluminiu. Concluzia a fost că folosirea foilei de aluminiu nu reprezintă un pericol în sine, ci prin cumularea cu multe alte sure alimentare sau de alt tip, care poate duce la acumularea unui nivel toxic de aluminiu cu efecte serioase pentru organism.
Creşterea concentraţiei de aluminiu din carne a fost de:
- între 89 şi 378% pentru carnea roşie
- între 74 şi 214% pentru carnea de pasăre
În plus, s-a dovedit că nivelul aluminiului creşte odată cu temperatura şi timpul de gătire, iar PH-ul alimentelor gătite în aluminiu reprezintă tot un factor pentru transferul acestuia în mâncare. Aşadar, alimentele puternic acide precum roşiile, rubarba, varza şi fructele de pădure sau căpşunele, precum şi preparatele codimentate, care au fost gătite în vase sau folie de aluminiu, colectează cantităţi mai mari din acest metal, faţă de alimentele alcaline.
Așadar, fiecare sursă de aluminiu luată separat, nu prezintă un risc, însă cumularea acestora poate duce depășirea limitei recomandate de Organizația Mondială de Sănătate.
Surse:
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22063217?dopt=Abstract&holding=f1000,f1000m,isrctn
http://www.atsdr.cdc.gov/phs/phs.asp?id=1076&tid=34
http://tna.europarchive.org/20120209132957/http://food.gov.uk/safereating/chemsafe/packagingbranch/aluminium_qanda/?view=printerfriendly
http://www.electrochemsci.org/papers/vol7/7054498.pdf
Foto: https://flic.kr/p/8BPKRX
