Indiferent de denumirea folosită, citim deseori despre flavonoide, bioflavonoide sau vitamina P (a nu se confunda cu vitamna PP, parte din complexul B), care conferă alimentelor caracteristici remarcabile. Dar ce sunt acestea și ce rol au în organism? Flavonoidele sunt, de fapt, pigmenţi ai plantelor care determină culoarea galbenă, roşie sau albastră a fructelor, legumelor sau florilor. Vitamina P sau bioflavonoidele reprezintă un complex de substanţe precum: quercetină, rutină, miricetină, apigenină, hesperidină, luteolină şi altele. S-au descoperit nu mai puţin de 4000 de flavonoide, iar fiecare dintre ele are diverse efecte asupra sănătăţii, motiv pentru care vitamina P este atât de complexă şi intens cercetată.
Vitamina P a fost descoperită în anul 1936, de către Albert Szent-Gyorgyi, câştigător al Premiului Nobel pentru descoperirile sale în legătură cu vitamina C şi oxidarea biologică, iar asocierea celor două nu este întâmplătoare. Studii au arătat că flavonoidele au o relație sinergică cu vitamina C în acţiunea antioxidantă.
Ce rol au flavonoidele în organism?
Deşi mecansimele prin care flavonoidele contribuie la reducerea radicalilor liberi nu sunt încă înţelese pe deplin, mai multe studii au arătat o creştere a activităţii antioxidante datorată consumului de alimente bogate în flavonoide. De asemenea, acestea sunt asociate cu reducerea riscului de a dezvolata afecţiuni cardiace, prevenţia unor tipuri de cancer și a bolilor neurodegenerative, scăderea colesterolului (LDL). Alte beneficii asociate flavonoizilor sunt: stimularea ciculatiei, prevenţia cataractei, întărirea vaselor capilare, ameliorarea simptomelor cauzate de alergii etc. Studiile efectuale sunt încă insuficiente pentru a explica modul în care axtioneaza acest grup de polifenoli, de o complexitatitate şi mărime impresionantă, însă demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, importanţa unei diete bogate în legume şi fructe.
Care sunt sursele bogate în flavonoide?
După cum spunem, flavonoidele reprezintă un grup complex de polifenoli care sunt împărţiţi în cinci clase: antocianidine, flavonone, flavonoli, flavone şi flavan-3-oli. Fiecare dintre compuşi se regăseşte în proporţii diferite în alimentele de origine vegetală. Astfel, ceaiul negru, ceapa şi pătrunjelul reprezintă cele mai bune surse de flavonoli. În general, citricelele (portocale, grepfruit, lămâie), dar şi roşiile contribuie la creşterea nivelului de flavonone, iar afinele, coacăzele, bananele şi căpşunele sunt bune surse de antocianidine. Infuzia de ceai negru şi ceai oolong suplimentează cantitatea de flavan-3-oli din sânge.
Acestea sunt cele mai bune surse alimentare de flavoinoide:
- Legume: broccoli, fasole neagră, varza roşie, roşii, pătrunjel, ardei, ţelina, salată verde, varza kale, ceapă;
- Fructe: afine, struguri, căpşune, cireşe, pere, merişoare, prune, zmeură, mere, piersici, portocale, grepfruit, lămâi, mandarine, pepene, banane;
- Nuci, semințe, cereale, leguminoase;
- Infuzii de ceai, cacao, cafea, ciocolată neagră, vin roşu.
Aşadar, cheia stă în varietatea alimentelor şi alegerea unei palete largi de legume şi fructe în culori diferite.
Surse:
http://www.preventive-health-guide.com/Bioflavonoids.html
http://www.ars.usda.gov/SP2UserFiles/Place/80400525/Articles/AICR06_flav.pdf
http://www.livestrong.com/article/364959-common-bioflavonoids/
http://profiles.nlm.nih.gov/WG/
http://ajcn.nutrition.org/content/67/6/1210.full.pdf
http://lpi.oregonstate.edu/mic/dietary-factors/phytochemicals/flavonoids
http://www.metabolism.com/2008/08/23/bioflavonoids-helpful/
Sursa foto:
https://flic.kr/p/f5HX7A
