Am aflat recent că una dintre cele mai bune surse de calciu, având o cantitate mai mare chiar decât laptele, sunt semințele de susan. Acestea nu-mi erau cunoscute până atunci decât din celebrii covrigei cu susan, acele batoane dulci cu susan sau puiul Shanghai. Cu siguranță am mai avut ocazia sa-l mănânc și în alte preparate, mă gândesc acum la hummus, falafel sau halva. Oricum, nu știam de proprietățile sale sau de faptul că semințele pot fi mâncate și altfel decât în preparate.
Susanul (Sesamun indicum) este unul dintre cele mai vechi condimente, datând încă de la 1600 î.Cr. Fiind menţionat în legendele hinduse, se crede că ar fi originar din India de unde s-a răspândit în Africa și Asia. Semințele de susan, a căror culoare variază de la alb-crem la negru, sunt în special folosite în bucătăria asiatică. Uleiul de susan este un ingredient minune în industria cosmetică, dar și în arta culinară.
Ce substanțe nutritive conțin semințele de susan?
Semințele de susan sunt renumite pentru conținutul de minerale, cupru, mangan, calciu, magneziu, fier și fosfor, vitamina B și vitamina E, dar și acizi grași nesaturați și polinesaturați, cum ar fi omega-6. O lingură de susan nedecorticat (aproximativ 5 g) conține 88 mg de calciu, în timp ce 100 ml de lapte conține 120 mg de calciu. În schimb, o lingură de susan decorticat conține o cantitate de calciu semnificativ mai mică, doar 37 mg.
Pentru a-i aprecia mai bine calitățile, merită menționat că un sfert de cană de semințe crude de susan asigură 74% din necesarul zilnic de cupru, 31,6% de magneziu și 35,1% de calciu. Astfel, susanul contribuie la îmbunatățirea funcțiilor sistemului nervos și ale sistemului cardiovascular și la protejarea sistemului osos. Prin compoziția sa, susanul ajută în tratamentul artritei, bolilor respiratorii, infecțiilor urinare, indigestiilor sau constipației.
Când pot introduce semințe de susan în alimentația copilului meu?
Susanul poate fi oferit copilului începând cu vârsta de 6-8 luni, deși există medici pediatri care susțin introducerea susanului după vârsta de un an, fiind asimilat nucilor. Recomandarea noastră este să stabiliți împreună cu medicul pediatru momentul introducerii susanului în alimentație. Trebuie avută în vedere evoluția copilului, istoricul alergen din familie, precum și cazurile de dermatită atopică sau astm. Indiferent de momentul ales, este bine să respectați regula celor 4 zile, ca în cazul oricărui alt aliment.
Semințele de susan nu vor fi oferite bebelușului întregi, pentru a evita înecarea, ci doar râșnite și adăugate în smoothie sau în piureuri de fructe sau legume, precum și sub formă de lapte.
Cât de alergic este susanul?
Alergia la susan se situează pe locul 9 în lume în topul alimentelor alergene, fiind pe locul 2 în Israel. Totuși, frecvența cazurilor de alergie la susan diferă de la o țară la alta, înregistrându-se un număr mai mare în țările în care produsele de susan sunt mai des folosite în alimentație. Anumite persoane dezvoltă o reacție severă la proteina din semințele de susan, această alergie putând provoca șoc anafilactic care poate fi fatal.
Alergia la semințele de susan poate avea oricare din simptomele unei alergii alimentare și anume vărsături, amețeli, diaree, crampe stomacale, urticarie, roșeață la nivelul pielii, dureri de cap, strănut, tuse etc.
Bebelușul poate dezvolta o alergie la susan dacă părinții/frații săi au o astfel de alergie sau dacă a fost diagnosticat cu dermatită atopică sau astm. În aceste cazuri, susanul va fi introdus în alimentație cât mai târziu, pentru a evita eventualele reacții severe. De asemenea, este important să vă documentați cu privire la produsele care conțin susan și să citiți lista ingredientelor de pe orice produs pe care îl cumpărați.
Cum se prepară?
Susanul poate fi cumpărat în varianta sa nedecorticată sau decorticată, crudă sau prăjită. Susanul decorticat, de culoare gălbuie este cel mai frecvent. Pentru a beneficia de tot complexul de nutrimeți, cumpărați semințe crude și evitați pe cât posibil prăjirea acestora.
Semințele de susan pot fi consumate ca atare, în prăjituri, torturi, produse de panificație sau pot fi râșnite și adăugate în smoothie, salate, alte preparate. Cel mai cunoscut preparat din semințe de susan este tahini (sau pasta de susan), folosit în special în hummus, dar care poate fi integrată și în alte preparate.
Se recomandă ca semințele de susan să fie înmuiate peste noapte în apă plată sau filtrată pentru a facilita digestia. De asemenea, râșniți semințele pentru a le putea digera mai bine și pentru a elibera substanțele nutritive. Puteți, de asemenea, prepara lapte de susan după rețeta de aici. Îl puteţi îndulci cu miere, curmale sau sirop de arțar.
Surse (en):
http://www.whfoods.com/genpage.php?tname=foodspice&dbid=84
http://en.wikipedia.org/wiki/Sesame_seed#Uses_in_food_and_cuisines
http://www.babycenter.com.au/baby/startingsolids/feedbabywhatwhen/
http://www.kidswithfoodallergies.org/resourcespre.php?id=107
Surse (ro):
http://c3ntrum.blogspot.com/2010/10/susan-sursa-de-sanatate.html
http://www.i-medic.ro/boli/alergia-alimentara
