Fluorul este un mineral natural care se gasește din abundență, sub formă de fluorură de calciu. În surse de apă minerală naturală, în sol și în scoarța terestră. Dar și în unele alimente sau chiar în transpirația noastră. În stare artificială, ca fluorură de sodiu, această substanță chimică este întâlnită în pasta de dinți din comerț. Din păcate, florura de sodiu este o substanță otrăvitoare folosită, printre altele, ca otravă pentru șobolani.
Ce efecte are fluorul asupra organismului bebelușului?
Se știe că fluorul din pasta de dinți previne cariile împiedicând formarea acizilor în placa bacteriană, care erodează smalțul și degradează dinții. Însă, atunci când vine vorba de bebeluși, fluorul poate deveni toxic. Dacă adulții elimină 50-60% din fluorul ingerat zilnic, copiii și bebelușii elimină din rinichi cu mult mai puțin. 80% din fluor este absorbit în oase. Chiar și cea mai mică parte înghițită poate duce atât la probleme gastrointestinale, cât și la apariția fluorozei dentare, o decolorare permanentă a smalțului dinților.
Fluoroza dentară și caria de biberon
Dr. Dana-Cristina Voinicu, medic stomatolog cu competență de PEDODONȚIE – Stomatologie pediatrică, ne-a împărtășit câteva informații despre cele două probleme care apar frecvent la copiii mici.
“Fluoroza dentară este o afecțiune care apare la copiii care nu știu să clătească și înghit pasta de dinți. Fluoroza dentară poate determina modificari de culoare albă sau maro, sub formă izolată (pete) sau pe toată suprafața dintelui. Nu este o boală propriu-zisă, ci una mai mult de natură estetică, dar care, cu siguranță, trebuie evitată. De aceea, copiii trebuie supravegheați în timpul periajului și când sunt mici chiar ajutați pentru un periaj corect și eficient. În ce privește pasta de dinți folosită, aceasta trebuie să fie adecvată vârstei.
Până la 3 ani se recomandă folosirea unei paste de dinți fără fluor și încurajarea copilului să clătească după periaj. După această vârstă, se poate folosi pasta de dinți cu cea mai mică concentrație de fluor. Iar cantitatea să nu depășească dimensiunea unui bob mic de mazăre. De asemenea, încă de la apariția primului dinte, începem să spălăm copilul pe dinți folosind un degetar de silicon, iar după 1 an, putem trece fără probleme la o periuță normală, dar potrivită vârstei acestuia.
Pe de alta parte, cea mai frecventă la copiii până în 3 ani este caria de biberon. Este o afecțiune galopantă care afectează caninii și incisivii superiori. Apare datorită contactului prelungit al dinților cu lichidele îndulcite din biberon.
Pentru evitarea cariei de biberon ștergeți gingiile bebelușului după fiecare masă cu o compresă sterilă, nu-l lăsați să adoarmă cu biberonul de lapte, ceai sau suc, reduceți pe cât posibil administrarea alimentelor dulci și sterilizați suzeta pentru folosirea ei pe timp de noapte”.
Cantitatea de fluor admisă, regăsită pe ambalajul pastelor de dinți, este de 500 ppm (părţi per milion) pentru copiii cu vârste între 3 şi 4 ani și 500-1000 ppm pentru cei cu vârste între 5 şi 12 ani. Dacă vom ține cont ca tipul de pastă de dinți să fie adecvat cu vârsta celui mic, riscul apariţiei efectelor adverse va fi minimizat.
Când mergem la medicul dentist?
„Vizitele la stomatolog se recomandă încă din primul an de viață al copilului sau la maxim 6 luni de la erupția primului dinte. Apoi, mersul regulat îl va ajuta pe cel mic să se adapteze cu mediul, dar mai ales cu zgomotele specifice din cabinetul stomatologic”, a spus Dr. Dana-Cristina Voinicu, medic stomatolog cu competență de PEDODONȚIE – Stomatologie pediatrică.
Surse:
http://health.howstuffworks.com/wellness/oral-care/kids/when-can-you-use-fluoride-toothpaste-on-toddlers.htm
http://www.cheeseslave.com/top-10-dangers-of-fluoride/
http://www.totuldespremame.ro/familia-ta/sanatatea-familiei/fluor-un-element-aflat-in-atentia-specialistilor
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fluorur%C4%83_de_sodiu
Sursa foto: https://flic.kr/p/7faNYF
