În contextul civilizației moderne auzim tot mai des de nevoia de a suplimenta alimentația cu vitamine, minerale, dar și cu… bacterii. Este vorba desigur de bacterii care au un rol constructiv, care sunt benefice organismului asigurând o stare de echilibru în interiorul corpului. Aceste bacterii benefice se numesc probiotice, se găsesc în intestin și asigură păstrarea sănătății aparatului digestiv și a unui sistem imunitar puternic.
De-a lungul timpului au fost date mai multe definiții probioticelor. R.B.Parker le definea ca „organisme și substanțe care contribuie la echilibrul microbial intenstinal”, iar Organizația Alimentelor și Agriculturii din cadrul Națiunilor Unite au numit probioticele „organisme vii, care atunci când sunt administate în cantități adecvate, conferă gazdei beneficii din punct de vedere al sănătății.”
Ce efecte are în organism deficitul de probiotice?
Deficitul de probiotice este produs cel mai frecvent de consumul de antibiotice, care atacă pe lângă bacteriile rele, și probioticele atât de importante pentru un organism echilibrat. Dezechilibrul între bacteriile bune și cele rele este cauzat atât de tratamente medicamentoase cât și de diete, boli, sau de mediul înconjurător poluat.
Scăderea numărului de bacterii benefice organismului duce la probleme ale sistemului digestiv, slăbirea sistemului imunitar, diaree, dureri de stomac. De asemenea deficitul de probiotice duce și la apariția diferitelor infecții precum infecția tractului urinar și apariția frecvent întâlnitei candidoze. Tot din cauza deficitului de probiotice vitamina B este mai greu sintetizată de organism, iar corpul este predispus apariției alergiilor. În lipsa probioticelor organismul nu poate filtra în totalitate substanțele nutritive de toxine, materiale reziduale, astfel toate acestea ajung în sânge afectând starea de sănătate.
Deficitul de probiotice și dezechilibrul provocat în organism poate provoca boli grave: diabet, rezistență la insulină, dermatite atopice, eczeme, probleme psihologice și devieri de comportament (depresie), gripă, răceli și pneumonie, îmbolnăvirea ficatului (ciroză hepatică și cancer), colesterol ridicat, hipertensiune, herpes, sindromul de oboseală cronică, ș.a.
Corpul uman are probiotice încă de la naștere. În cazul copiilor născuți natural aceștia iau toate probioticele necesare de la mamă în timpul nașterii, de aceea se spune că bebelușii născuți prin cezariană ar fi predispuși la alergii, ar avea sistemul imunitar mai slab și un nivel mai scăzut al micro-florei intestinale în comparație cu cei născuți natural.
Care sunt sursele de probiotice?
Cele mai importante surse de probiotice și beneficiile acestora în organism sunt prezentate în articolul Probiotice, surse și beneficii.
Alte surse de probiotice sunt:
– drojdia naturală/aluatul de pâine făcut în casă;
– ceaiul Kombucha este o formă de ceai fermentat cu un conținut ridicat de probiotice numai bune pentru un intestin sănătos, totuși nu este indicat persoanelor care suferă de candidoză;
– brânza proaspătă de vaci;
– laptele acru are un conținut ridicat de lactobacili și bifidus, precum chefirul, și este foarte bogat în antioxidanți. Important este ca în cazul iaurtului sau al laptelui acru termenul de valabilitate să nu depășească 10 zile de la data fabricării și să nu conțină coloranți, arome de fructe, acidifianți.
– cașul, mai ales cașul din lapte de capră, are probiotice foarte căutate precum bifidus, bulgaricus, acidophilus și thermophilus;
– ciocolata neagră cu un conținut ridicat de cacao: are de 4 ori mai multe probiotice decât produsele lactate, însă trebuie consumată cu moderație;
– miso, un preparat fermentat, obținut din boabe de soia cu orez, orz, drojdie, sare și apă. În medicina japoneză este folosit pentru a regla problemele digestive;
– algele verzi conțin lactobacilus și bifidobacteria și sunt extrem de benefice pentru tractul digestiv chiar dacă gustul nu reprezintă punctul forte;
– tempehul este un baton obținut prin presarea boabelor de soia care uneori sunt amestecate cu orez sau mei;
– lapte de soia – Soia conține în mod natural probiotice, însă produsele ambalate pe bază de soia sunt îmbogățite cu probiotice;
– măslinele sunt o sursă importantă de probiotice mai ales deoarece saramura în care sunt păstrate permit dezvoltarea probioticelor;
– fisticul.
Surse (ro):
http://www.andreearaicu.ro/sanatate/nutritie/ghid-de-nutritie/tot-ce-nu-stii-despre-probiotice-si-sursele-lor-ideale
http://cesamancam.ro/probiotice.html
http://www.doctor.info.ro/probioticele,_bacteriile_benefice.html
http://www.farmaciata.ro/gastroenterologie/item/22335-probioticele-aliatii-digestiei-sanatoase
http://www.foodstory.ro/trenduri-stiri/8-motive-sa-iubesti-bacteriile
http://sanatate.acasa.ro/dieta-nutritie-4/top-7-alimente-probiotice-152922.html
Surse (en):
http://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2011/09/24/one-of-the-most-important-steps-you-can-take-to-improve-your-health.aspx
http://vitalityinternational.info/what-do-probiotics-do/
http://whfoods.org/genpage.php?tname=dailytip&dbid=113
Sursa foto: https://flic.kr/p/6964vw
