Din vremuri străvechi, fisticul este văzut drept simbol al bunăstării și sănătății în mare parte, datorită bogăției nutriționale pe care o poartă.
Fisticul (Pistacia vera) face parte din familia Anacardiaceae, aceeași cu a nucilor caju și este fructul unui arbust originar din Asia Centrală și Orientul Mijlociu. Descoperirile recente arată că nucile de fistic le erau cunoscute locuitorilor Irakului încă din anul 6750 î.Hr, iar arbustul pare să fi fost cultivat până și în Grădinile suspendate din Babilon, în jurul anului 700 î.Hr. Însuși Pliniu cel Bătrân ne spune că prețioasa nucă a fost adusă în Italia prin intermediul unui consul în Siria. Fisticul este și una dintre cele trei semințe menționate în Biblie.
Fisticul este cultivat la scară largă în zonele vorbitorilor de limba engleză (Australia, Statele Unite – California, New Mexico), iar soiul cel mai popular este kerman. Este o plantă de deșert, care preferă solurile saline, arbuștii rezistând până la temperaturi de 48 °C .
Ce substanțe nutritive conține fisticul și ce beneficii aduce?
Fisticul este o sursă excelentă de antioxidanți, conținând grăsimi mononesaturate precum acidul oleic, iar din cercetările recente se pare că consumul acestor nuci poate reduce nivelul colesterolului LDL (așa numitul „colesterol rău”). Tot din seria antioxidanților, fisticul este și o sursă bogată de carotenoizi ca luteină și zeaxantină, esențiali pentru sănătatea ochilor.
Fisticul are un conținut bogat de vitamina E, care menține sănătatea și integritatea celulelor și elasticitatea pielii, protejând organismul de acțiunea radicalilor liberi. Studii recente au arătat că mestecarea de fistic ajută la distrugerea bacteriilor dăunătoare din cavitatea bucală.
Totodată, o porție de fistic furnizează 20% din necesarul zilnic de vitamine din complexul B. Aceste nuci sunt și o sursă bună de fibre și conține o cantitate impresionantă de minerale ca: cupru, mangan, magneziu și potasiu.
Când pot introduce fisticul în alimentația copilului?
Fisticul, deoarece face parte din familia caju-ului, se poate introduce în alimentația copiilor fără istoric de alergii începând cu vârsta de 1 an. Fiind atât de mici, nucile de fistic prezintă risc de înec și de aceea este bine să evitați să le oferiți copiilor ca atare. Recomandarea noastră este să consultați medicul pediatru înainte de a introduce fisticul în alimentația diversificată a bebelușului și să respectați regula celor 4 zile.
Cum aleg și cum pot folosi fisticul în alimentație?
Fisticul se găsește în comerț sub două forme: crud sau prăjit și (ne)sărat. Este bine să optați pentru varianta crudă care-și păstrează bogăția nutrițională sau, dacă-l preferați pe cel prăjit, să-l alegeți pe cel nesărat.
Se găsesc de-a lungul anului în magazine și puteți cumpăra atât fistic decojit, fără carcasă cât și fistic întreg. Cel crud, cu coajă, poate fi păstrat la temperatura camerei timp de două luni, într-un loc bine aerisit, însă cel decojit este bine să fie ținut la frigider în pungi sau recipiente de sticlă vidate pentru că râncezesc rapid.
În alimentație fisticul este cel mai adesea consumat ca atare fiind foarte apreciat pentru aroma sa de nucă și gustul său ușor dulceag. Din fistic se prepară celebra baclava, specifică bucătăriei orientale, un desert din foi de plăcintă foarte subțiri între care se adaugă fistic măcinat, migdale și caju, compoziție îndulcită cu sirop sau miere. De asemenea, aceeași bucătărie folosește fisticul în numeroase alte preparate dulci (biscuiți, torturi).
Fisticul decojit și crud mai poate fi adăugat salatelor de legume sau fructe.
Surse (en):
http://healthyeating.sfgate.com/benefits-eating-pistachios-1507.html
http://www.nutrition-and-you.com/pistachio.html
http://www.pistachiohealthinstitute.org/health-care-professional/nutrition
Sursa foto: http://flic.kr/p/9LJvLA
