Gulia face parte din familia Cruciferelor, la fel ca și varza, conopida, broccoli, varza de Bruxelles, iar gustul ei, ușor dulceag, este asemănător cu cel al cotorului de varză. Deși, la noi în țară, și-a mai pierdut din popularitate în ultima perioadă, banala gulie este în continuare foarte apreciată în Germania, Polonia și țările nordice.
Să o redescoperim însă, dacă am uitat de ea. Studiile arată că un consum regulat de legume din familia crucifere contribuie la prevenirea unor tipuri de cancer. Pe lângă aceasta, gulia este indicată în dietele hipocalorice având doar 27 de calorii/ 100 grame, dar și în dieta diabeticului deoarece ajută la stabilizarea nivelului glucozei din sânge.
Ce substanțe nutritive conține gulia?
Gulia în stare proaspătă este o sursă foarte importantă de vitamina C. 100 grame din această legumă furnizează organismului necesarul de vitamina C (acid ascorbic) pentru o zi întreagă. Vitamina C este un antioxidant puternic care protejează corpul de boli, neutralizând radicalii liberi. Contribuie la sănătatea oaselor, cartilajelor, dinților și gingiilor, accelerează cicatrizarea rănilor, protejează contra infecțiilor și favorizează absorbția fierului în organism. De asemenea este bogată în complexul de vitamine B, în special vitamina B6, care are un rol important în accelerarea metabolismului și menținerea sănătății pielii și a părului.
Gulia este plină și de minerale precum potasiu, magneziu, calciu, sodiu, fier, mangan și cupru.
Potasiul ajută la sinteza proteinelor și cuprul facilitează absorbția fierului, iar manganul are proprietăți antioxidante.
Într-o cantitate deloc neglijabilă, gulia conține și fosfor, mineral care joacă un rol esențial în formarea și menținerea sănătății oaselor și dinților, în întărirea sistemului imunitar și contribuie la creșterea și regenerarea țesuturilor.
Când pot introduce gulie în alimentația copilului meu?
Ca și celelalte legume din această familie, e de preferat să așteptați până după vârsta de 10 luni pentru a o introduce în alimentația bebelușului. Vă recomandăm să consultați medicul și să faceți testul toleranței la introducerea unui aliment nou, respectând regula celor 4 zile.
Cum alegem gulia?
O găsim în piețe din primăvară până toamna târziu. Alegeți guliile nu prea mari pentru că cele bătrâne sunt lemnoase; ideale sunt cele de aproximativ 5 -7 cm în diametru. Frunzele sunt un bun indicator al prospețimii: ele nu trebuie să fie ofilite sau gălbui, iar bulbul în sine trebuie să fie de un verde deschis, fără pete sau lovituri. Dacă este proaspăt recoltată, gulia își păstrează prospețimea până la 2 săptămâni depozitată în frigider.
Cum putem prepara gulia pentru copiii noștri?
Atunci când o curățați, aveți grijă să îndepărtați și partea mai lemnoasă care se găsește de obicei imediat sub coajă. De la gulie se consumă de obicei partea sferică, însă e important de știut că și frunzele ei, atât timp cât sunt proaspete, sunt foarte nutritive și e păcat să le aruncăm. Adăugați-le în supe sau în ciorbe, în mâncarea de gulie pentru un plus de substanțe hrănitoare.
Gulia poate fi consumată cu succes sub formă crudă în salate, dar și gătită sub diverse forme: supe, piureuri, la cuptor cu diverse umpluturi, în funcție de vârsta copilului. Se poate consuma și sub formă de suc proaspăt, în combinație cu sucul de morcov sau țelină, pentru a vă bucura de toate proprietățile ei curative.
Surse (en):
http://www.nutrition-and-you.com/kohlrabi.html
http://www.livestrong.com/article/41901-kohlrabi-nutrition-information/
Surse (ro):
http://sanatate.ele.ro/Medicina-Alternativa/Produse-naturiste/Gulia-si-calitatile-sale.html
http://citynews.ro/lifestyle-17/gulia-o-leguma-mai-putin-apreciata-54123
Sursă foto: http://flic.kr/p/ctE9Fy
