Varză, un aliment bogat în vitamine, minerale, fibre

Varza este originară din zona mediteraneană, unde creștea la marginea pădurilor. Odată cu dezvoltarea agriculturii a fost domesticită și răspândită în toată lumea. Este un aliment energetic, remineralizant și tonifiant și este de preferat să fie consumată în stare crudă sau preparată blând (la abur sau murată), pentru a i se păstra cât mai bine proprietățile. Tocmai datorită acestor proprietăți antitumorale, antioxidante și antiinflamatoare, varza a fost și încă este folosită ca remediu universal.
În prezent găsim varza într-o varietate de sortimente: varza albă, varza roșie, varza chinezească, varză creață, varza de Bruxelles.

Ce substanțe nutritive conține varza?

Varza este un aliment bogat în vitamine, în special în provitamina A, vitaminele C și E, dar și în fibre, elemente care asigură sănătatea celulelor. Vitaminele din grupa B sunt și ele foarte bine reprezentate: B1, B2, B3, B5, B6, B9. Fibrele sunt compuse în cea mai mare parte din celuloză, ceea ce explică anumite intoleranțe intestinale. Conținutul în minerale este foarte bine reprezentat: calciu, magneziu,fier; la fel și cel în oligoelemente: iod, cupru, mangan, sulf.

Câteva cifre:
– 200 de grame de varză acoperă necesarul zilnic de vitamina E
– 200 de grame de varză acoperă necesarul zilnic de vitamina A
– varza roșie conține o cantitate de polifenoli (antioxidanți) de 4 ori mai mare decât varza albă și de 6-8 ori mai multă vitamina C.

Ce beneficii aduce varza organismului?

Varza are proprietăți dezinfectante și cicatrizante la nivelul țesuturilor, precum și proprietăți expectorante. Datorită conținutului bogat în vitamine, minerale și clorofilă, varza restabilește flora intestinală și contribuie la creșterea numărului de hematii; de aceea varza este recomandată în oboseală, astenii, demineralizari și chiar depresii. Favorizează metabolismul glucidelor și absorbția oxigenului în celule. Totodată, are acțiune anticancerigenă: specialiștii recomandă folosirea verzei în mod regulat, deoarece conținutul ei crescut de caroten scade riscul apariției cancerului; în același timp, sulful și hitidina pe care le conține varză diminuează tumorile, asigurând eliberarea toxinelor. Varza, în special cea gătită la abur, scade nivelul colesterolului din sânge, iar sucul de varză ajută în tratamentul ulcerului la stomac.

Când pot introduce varza în alimentația bebelușului?

Puteți introduce varza în alimentația bebelușului oricând după vârsta de 10 luni (la această vârstă se pot introduce și alte alimente din familia verzei cum ar fi broccoliconopida). Totuși, recomandarea noastră este să discutați în prealabil cu medicul pediatru și să respectați regula celor 4 zile pentru a vă asigura că varza este bine tolerată de micuți.

Cum se alege și cum se păstrează varza?

Alegeți căpățâni de varză ferme și dense, cu frunze lucioase, colorate, clare, fără lovituri sau pete. Crăpăturile pe frunzele exterioare sunt semne de deteriorare sau semne că în miez s-ar putea afla viermi. Evitați să cumpărați bucăți de căpătâni deoarece odată tăiată varza își pierde din conținutul de vitamina C.

Varza își păstrează prospețimea și conținutul de vitamina C pentru o perioadă mai lungă de timp dacă este ținută la rece. Astfel căpățânile întregi, înfoliate sau puse în pungi de plastic rezistă până la 2 săptămâni în frigider – în cazul verzei roșii sau verzi, sau până la o săptămână – în cazul verzei crețe.

Cum ofer varza copilului meu?

Pentru a profita la maxim de beneficiile verzei este recomandat ca aceasta să fie consumată fie crudă, fie gatită la abur, fie murată. Varza fiartă mai mult de 15 minute, călită la cuptor sau prajită își pierde vitaminele și enzimele, iar oligoelementele și mineralele pe care le conține devin mai dificil de asimilat.

Varza crudă este de obicei servită în salate, variantă care se poate oferi doar copilașilor mai mari, pentru că este dificil de mâncat. Imediat după tăiere, se poate amesteca cu puțin ulei presat la rece, câteva picături de suc de lămâie și puțin cimbru; se poate combina și cu alte legume.

Varza gătită la abur (10-15 minute) poate fi consumată ușor ca “finger food” de către bebeluși alături de alte legume gătite similar (morcovpătrunjelțelinădovlecel). Dacă alegeți să o fierbeți, 15 minute ar trebui să fie suficiente pentru preparare, dacă o pregătiți la cuptor, timpul de coacere e mai lung, în jur de 20-30 de minute. De menționat însă ca în varianta fiartă sau călită la cuptor nu mai are nicio valoare terapeutică.

Varza murată își păstrează în totalitate mineralele și fibrele și doar parțial vitaminele și enzimele. În plus are substanțe care ajută la îmbunătățirea digestiei, mai ales a digestiei grăsimilor și a proteinelor. Ca o paranteză, murăturile, inclusiv varza murată, pot fi introduse în alimentația copiilor după vârsta de 1 an, cu mențiunea ca acestea să fie desărate; pentru a le desăra se lasă în apă pentru câteva ore.

Mirodeniile care pot însoți varza în mâncăruri sunt: cimbrul, mărarul, piperul.

Surse (en):
http://www.livestrong.com/article/496337-can-babies-eat-red-cabbage/
http://whfoods.org/genpage.php?tname=foodspice&dbid=19

Surse (ro):
http://www.formula-as.ro/2011/995/medicina-naturii-44/varza-14441

Sursă foto: http://flic.kr/p/9r87Rq